La Raul Sadului, cabana Nora

Sambata trecuta-26 ianuarie 2013-prin aranjamentul si stradania lui Picu si deoarece ni s-a facut dor de un chef (ca sa nu zic dor de o betie), ne-am intalnit  Vasile, Mihai, Picu, Mihai O, eu si binenteles jumatatile noastre la cabana NORA din Raul Sadului, la 30km de Sibiu.

Peisajul si atmosfera au fost de basm-ninsese chiar inainte cu o zi-asa ca tacamul era complet. Conditiile au fost excelente, pacat ca noi avem o varsta si nu mai putem sta ca in tinerete toata noaptea (pe la orele 23 patul te atrage ca un magnet si ajungi la concluzia ca mai este si a doua zi, nu ca in tinerete cand te gandeai doar la cheful respectiv).

Asa ca dupa pupaturile de rigoare inerente in momentul intalnirii (binenteles acompaniate de vocea si acordeonul lui Picu) si dupa cateva pahare pentru dezmortire-ca de, era iarna si ne era frig- am inceput toata gasca sa ne veselim -vorba cantecului-hai sa bem si sa ne veselim.

Si uite asa nici n-am simtit cand a trecut timpul.A doua zi cand am plecat deja ne gandeam cand o sa facem urmatorul chef-in formatie completa de data asta , deoarece acuma nu au putut veni toti.

Drept marturie postez si cateva poze (pozele au fost facute cand inca mai eram treji-deci nu dormeam).

V-am pupat, Costica M.

IMG_1756IMG_1757IMG_1786IMG_1798IMG_1807IMG_1814IMG_1823P1240128

Jurnal de calatorie : Mexic (II)

Aeromexico – Bagaje (4)
O alta mare surpriza a fost sa-mi gasesc valiza pe conveiorul din aeroport!  Ma obisnuisem cu ideea ca o sa stau in aceleasi haine cu care calatorisem cele trei saptamani intrucat in aeroportul din Mexico City a trebuit sa-mi recuperez valiza, sa trec cu ea pe la “inmigration” si “adohana” si apoi s-o depun pe o banda care nu parea sa duca undeva… Mai ales ca era singurul obiect care se deplasa pe acea banda iar cu “oficialii” nu prea puteai sa discuti altfel decat prin semne… In Mexico City trebuia sa schimb avionul pentru Monterrey. Acesta pleca de la alt terminal dar partea interesanta era ca trebuia recuperat bagajul si, cu tot harnasamentul cu care ai aterizat,  trebuia sa te prezinti in fata ofiterului de la imigrare.
Aveam intre avioane mai putin de doua ore iar aeroportul din Mexico City era plin ochi de parca toti emigrantii mexicani se intoarsera acasa. Cu scuzele de rigoare si cu parola “connection” (zbor in conexiune) am reusit sa ma strecor mai repede in fata reprezentantului autoritatii locale. Dupa drumuri intortocheate cu indicatii care pareau sa se termine neasteptat la un moment dat ca un parau in desert, inclusiv o calatorie cu “monorrail”, am ajuns la un alt terminal unde, spre deosebire de inghesuiala de la celalalt terminal, eram singurul calator. Avionul era anuntat la o anumita ora dar dupa un timp, fetele care erau imbracate in stewardeze ne-au facut semn sa ne suim in avion (intre timp se mai adunasera cativa calatori…).
Mi-am dat seama ca orarul afisat era pur orientativ! Mai mult, in avion, in zbor, la un moment dat am intrebat o alta fata, si ea in uniforma de stewardeza, cat mai e pana la destinatie? Am intrebat-o prin semne si folosind ceasul de la mana pe care i-am aratat miscarea aratatoarelor… A inteles intr-un sfarsit si am cazut amandoi de acord ca mai aveam “una hora”. N-am ajuns bine la loc ca pilotul a inceput sa faca anunturile de aterizare si mi-am dat seama ca urma sa facem o aterizare de urgenta! Mai ales ca, dupa ce avionul s-a oprit pe pista si s-au deschis usile, unii calatori nu prea parea a se grabi sa se dea jos, afunzandu-se mai bine in scaune si continuind conversatiile incepute cu personalul de bord… Astfel incat am intrebat si eu, idiot: “Monterrey?”. “Si, si” au dat din cap si atunci m-am hotarat sa cobor si eu… Si, pe banda, am descoperit si bagajul meu!!! Nu mai semana cu cel pe care l-am depus pe banda in Mexico, era pus intr-un sac de plastic si bandajat cu benzi de protectie, dar nu parea sa-si fi schimbat greutatea… Am dat jos ambalajul suplimentar (“un indicator de semnalizare pentru carteluri, ca sa recunoasca viitoarea victima”) si m-am dus spre iesire… Aici inca o intamplare simpatica, indicatoare pentru spatiul latin in care ne gaseam: banda transportoare de bagaje trecea din zona de incarcare in zona de unde calatorii isi recuperau valizele printr-o poarta. E prima data cand am vazut asa ceva, de regula sunt niste simple benzi de cauciuc atarnate ca usile de la tara in zilele de vara, ca sa nu intre mustele. Ca sa treaca bagajele evident inainte de pornirea benzii trebuie mai intai deschisa usa. La acea ora tarzie, se pare ca  manipulantul a apasat in ordine inversa butoanele de actiune a deschiderii usii respectiv a punerii benzii in miscare. S-a creat astfel o imbranceala in spatele usii care refuza sa lase valizele sa treaca si au trecut minute bune pana cand sa se inteleaga care era pricina pentru care bagajele calatorilor nu-si faceau aparitia. Opreste banda, da-o inapoi, deschide usa, reaseaza valizele etc. etc.

Limba universala (5)
Limba engleza, desi ne aflam la o aruncatura de bat de frontiera cu Statele Unite, pare sa prezinte inca multe secrete pentru populatia locala. Chiar cu personalul hotelului (altul decat cei de la receptie) pare sa am unele dificultati de comunicare. Ieri mi-am dat hainele la spalat si cf. programului anuntat, seara ar fi trebuit sa le gasesc in camera. Acum era a doua zi seara si ele inca nu si-au facut aparitia.
Mi-a batut la usa o comerista si am proftat de ocazie sa ma interesez de haine. Nici o sansa! Nu parea sa inteleaga despre ce vorbesc (si am vazut ceva filme spaniole in existenta mea astfel incat sa pot sa sper ca ma descurc la un nivel de minima suprvietuire; fals!). Am mai gasit o punga speciala pentru lenjerie de spalat in dulap, am aratat cum camasile si ciorapii mei aterizeaza de pe umeras in ea, si apoi cum punga, umflata de haine, se aseaza cuminte langa usa, asteptand sa fie preluata de camerista. Ceea ce si urma sa se petreaca in secundele urmatoare, punga luandu-si zborul spre “lavanderia”. Degeaba! Camerista se uita la mine siderata si nu parea sa-si dea seama ce voia gringo-ul asta cu miscari bizare. Totusi si-a pastrat cumpatul si a format numarul centralistei dupa care mi-a intins receptorul. I-am explicat acesteia in engleza despre ce era vorba. Centralista mi-a spus sa nu-mi fac nici o grija intrucat hainele vor ajunge in camera mea in aceasta  seara, intre 10 si 11. I-am spus ca era aproape 11 dar ea insista sa-mi spuna ca vor ajunge imediat dupa ce se va face ora 10. M-am resemnat intrucat timpurile verbelor in limba engleza nu parea sa aiba prea mare  importanta. In sfarsit, nu am adormit inainte ca aceesi camerista sa se intoarca cu rufele mele spalate, frumos impachetate pe caprarii sau puse pe umeras (camasile).

Papaya (6)
In prima zi, desi m-am culcat un pic dupa miezul noptii, m-am trezit un pic dupa pranz! A fost ce-a mai lunga noapte! Desi restaurantul avea program de breakfast extins, acesta se sfarsea totusi la ora 12. Nu mai puteam deci sa mananc. Privind resemnat pe geamul hotelului (putina abstinenta alimentara chiar prindea bine!) am observat ca peste drum se gasea ceva ce aducea foarte bine cu un mall! Trebuia doar sa traversezi strada! Oare cat de mare sa fie riscul ma gandeam avand in minte “ghidul turistic”?  Prima regula: “low profile”. Deci nu trebuia in nici un caz sa traversez pe la semafor. Asta m-ar fi identificat imediat in ochii bastinasilor ca fiind un gringo sau alt vest european indopat cu reguli de circulatie. Mi-am facut vant si gasind o pauza in circulatia duminicala nu foarte intensa totusi, am ajuns teafar pe celalalt trotuar, taramul fagaduintei pentru mine la fel ca si pentru conchistadorii aflati in cautarea Indiilor dupa traversarea Atlanticului. Evident traficul era ceva mai redus in acele vremuri si nu le radacta nimeni ghiduri de nici un fel…
Mall-ul era chiar un mall astfel incat, dupe ce-l patrunzi, iti trebuie oarecare perspicacitate in a identifica culoarea locala.
Pentru mine asta a fost reprezentata de tavitele de papaya de la sectiunea fructe din supermarket. Erau cubulete de papaya in niste caserole ca cele de la noi, asezate pe gheata ca sa le pastreze proaspete. Mi-am cumparat una, compromis acceptabil intre foamea pe care o aveam si resemnarea cu abstinenta. Am refacut calea intoarsa si in camera de hotel,  surpriza: papaya (stiam de ea doar din romanele de calatorii din copilarie) s-a dovedit a fi o alegere proasta sau ghinion. Mai degraba ghinion intrucat mirosul si gustul aduceau cu ceva de parca fructele au fost irigate inainte de recoltare cu titei. Oricum Golful Mexic cu zacamintele lui este aproape. Dar nu putea fi asta. Mai degraba, era un produs greu vandabil si desigur fructele se stricasera in tavita care astepta sa fie cumparata de vre-un turist “low profile” ca mine. Si avusesem o presimtire: desi frumos ambalata cu o folie transparenta, tavita nu prezenta nici un indiciu al datei ambalarii! Si la ei se  pare ca protectia consumatorilor are de lucru.
Eram gata sa arunc tavita, cu parere de rau pentru pesos-ii care-i cheltuisem! Nu era mai bine sa-mi fi cumparat niste mere? Macar despre astea m-as fi putut pronunta cu ceva mai multa expertiza. Inainte de  a arunca tavita la gunoi (incalcand una dintre poruncile hotelului si anume de a nu consuma alimente in camera) m-am decis sa mai fac o incercare: m-am reintors la supermarket si m-am dus de-a dreptul la standul cu fructe: acolo erau si fructe intregi,  proaspat culese intrucat livezile trebuiau sa fie in jurul orasului. Am luat un fruct de papaya in stare naturala (seamana oarecum cu un pepene galben de la noi) si l-am adulmecat profesional: acelasi miros!  Despre gust nu aveam cum sa stiu dar totusi m-am lamurit: acesta trebuie sa fie gustul si mirosul “naturel” al papayei! Am rasuflat usurat (pentru pesosii cheltuiti), m-am intors la hotel si dupa ce m-am mai si documentat pe Google despre multele binefaceri ale consumului de papaya, tavita a ramas doar ambalaj in mai putin de 10 min. Zilele urmatoare, la micul dejun, papaya se gasea regulat printre alte multe fructe exotice in oferta restaurantului astfel incat mi-am consolidat experienta gustativa. Pot doar sa remarc ca nu parea sa fie totusi intre fructele preferate ale celorlalti rezidenti din hotel.

Va imbratisez cu drag, pe toti colegii!
Mihai(ta)

Jurnal de calatorie : Mexic

Jucarii de sarbatori: Diferenta de fus (1)

Sunt in Mexic (Cemex) de cateva zile si voi sta trei saptamani, timp in care vom face planificarea tranzitiei pentru un proiect de externalizare (outsourcing). Deocamdata am multe necunoscute in ceea ce priveste aplicatiile de preluat – si clientul inca se dumireste, intrucat sunt utilizate de organizatii locale pe care le are in cele 14 tari din EMEA (Europa, Middle East si Africa) – zona geografica ce face obiectul contractului nostru    😉
Cele 8 ore diferenta de fus nu sunt usor de asimilat (o fi si varsta?) asa incat pe la 3…4 AM ora locala, sunt in picioare! E explicabil: cum te-ai simti in Romania cand te dai jos din pat la amiaza? “Puturos ordinar! La muncaaaaaaaa!”. Deseara avem un “meeting” cu clientu’ la un restaurant, sper ca tequila (obicei traditional pe aici, sa bei tequilla) sa ma ajute maine sa-mi mai adorm constiinta  🙂

Damir (un coleg din Croatia facand parte din boardul de certificari al regiunii EMEA)  a avut grija sa-mi trimita patru “pachete” (de certificare pentru profesia de Project Manager) sa le evaluez pana maine: un turc, un ceh, un polonez si un arab saudit, doi “experienced” si doi “expert”. Mi-a spus ca tot nu am altceva de facut in avion. Teoretic avea dreptate dar calatoria de 27 de ore (din casa in casa), trei avioane, 12 ore Paris-Mexico City, nu prea m-a indemnat la lectura… Nimic mai reconfortant in schimb sa certifici colegi la ceasurile mici ale diminetilor din Mexic!

Pregatiri sufletesti (2)

Plecarea a fost destul de intempestiva, in decurs de cateva zile am aflat ca trebuie sa plec si am si facut demersurile de plecare. Dupa care au aparut primele detalii: Monterrey face parte din zona cu control al deplasarilor pentru straini, plecarea trebuia avizata de seful de tara si responsabilul local de securitate. De fapt cu exceptia Mexico City si  Guadalajara, intreaga tara se afla in acest regim. Dupa ce mi-am facut rezervarea la avion si hotel, au inceput sa soseasca instructiunile de calatorie. Intr-un fisier (sa-i spunem “ghid turistic”), eram avertizati ca ne aflam intr-o zona cu potential ridicat de rapire in vederea obtinerii recompensei (extorcarea este un sport local) si deci eram sfatuiti sa afisam o atitudine “low profile”. Mai eram instruiti sa nu circulam cu mijloace de transport in comun, nici macar cu taxiurile oficiale, daca ne ratacim, sa nu cerem ajutorul cuiva care ne-ar putea identifica astfel ca suntem straini, sa nu apelam in nici un caz la politie intrucat e corupta sau timorata (vi se pare ca ati mai auzit asta candva?), in orice calatorie, pe jos sau intr-un vehicul, sa anticipam mereu variante de iesire dintr-o posibila ambuscada, etc. etc.
Pe telefonul de serviciu au inceput sa soseasca alertele cu evenimente recente in teritoriul vizitat (ex. 5 trupuri decapitate au fost descoperite la periferia capitalei mexicane, probabil o reglare de conturi intre carteluri?) iar la debarcarea in Mexico City am primit pe telefonul de servici o alerta de calatorie si de la ambasada noastra, odata cu numerele de telefon la care eram consiliat sa apelez pentru cazuri speciale.
Cum va imaginati, Mexicul mi s-a configurat ca o comoara nesfarsita de senzatii si aventura (poate si sub impresia “ghidului turistic” de mai sus?).

Aterizarea la Monterrey (3)

Am ajuns in Monterrey aproape de miezul noptii, cei cativa calatori care am fost in avion s-au risipit repede si eu nu gaseam pe nimeni care sa ma astepte… Am vrut sa sun la hotel dar cei trei cetateni (si cetatene) de la un birou de travel mi-au spus ca nu se ocupa de asa ceva… Mai era in aeroport un tip singuratic, la costum si cravata, care tinea resemnat in mana un semn care aducea cu o pagoda thailandeza stilizata sau un extras dintr-un verset din Coran, cum se vad pe peretii moscheilor. M-am indreptat spre el si atunci a indraznit sa spuna: “mister Popasu? mister Popasu” si sa-mi agite in fata semnul cu pricina.  (Logo-ul companiei, cele trei litere in grafia binecunoscuta, erau prohibite de la utilizarea in zona, fiind o invitatie la actiune directa pentru cei in lipsa de maruntis… Dar asta aveam sa aflu deabia in zilele urmatoare, de unde si explicatia pentru semnul conspirativ pe care mi-l agita in fata soferul). La privirea mea contrariata mi-a mai aratat un tabel in care figuram la pozitia a 2-a. Se parea ca asta e omu’ deci m-am lasat in grija lui, spunandu-mi ca daca e sa faca parte dintr-un cartel care se ocupa cu captura turistilor occidentali in vederea incasarii recompenselor de eliberare, sunt foarte bine organizati si informati si-si merita castigul! Mai putin instruiti lingvistic intrucat, pana la hotel, singurele cuvinte care le-am scos de la om au fost “non comprende”. Parca eu intelegeam mai multe?.

your flight (Copy)20121104_123522 (Copy)20121104_144656 (Copy)20121111_151827 (Copy)

Va imbratisez cu drag, pe toti colegii!
Mihai(ta)

La multi ani !

La-multi-ani

La multi ani !, dragi colegi

Mesaj de Craciun

Picture 1695

Iubiti colegi si colege,

Anul acesta se încheie, pentru o anumita parte din oameni, cu un gust amar întrucat calendarul maiasilor le spunea ca vine sfarsitul lumii iar aceste previziuni s-au dovedit a fi desarte. Altii, dimpotriva, s-au bucurat, caci gheseftul cu naivitatea le-a fost prosper. Între cele doua extreme se afla însa adevarul, singura cale echilibrata si reala pe care avem posibilitatea de a o urma. Este calea Pruncului din ieslea de la Betleem care, în fiecare an, vine sa ne reînnoiasca sufletele si sa ne daruiasca nadejdea si puterea de a înfrunta cu barbatie durerile, necazurile si multele piedici care se ivesc în calea noastra, dar si de a ne bucura de frumusetile lumii, de zambetul si ganguritul celor mici sau de a ne minuna de întelepciunea celor cu parul nins de neaua anilor. Caci Nasterea Domnului vine, ca întodeauna, cu o bogatie de semnificatii pe care, oricat de multe lucruri am spune, tot mai este loc pentru aprofundare. Una dintre aceste semnificatii a fost surprinsa magistral de catre Sfantul Maxim Marturisitorul cand spune ca Nasterea Domnului împarte istoria în doua: pana la Hristos si dupa Hristos (Raspunsuri catre Talasie, Filocalia, III, Sibiu, 1948, p. 69-75). Iar Sfantul Ioan Damaschin, la fel de inspirat, adauga spunand ca desi Eclesiastul (I, 9-10) spusese ca nu se mai întampla nimic nou sub soare, totusi, un eveniment nou sub soare a fost Întruparea Cuvantului. Acesta,  fiind Dumnezeu desavarsit, se face om desavarsit si savarseste cea mai mare noutate din toate noutatile, singurul sub Soare, prin care se arata puterea infinita a lui Dumnezeu. Caci ce poate fi mai mare decat ca Dumnezeu sa se faca om? Si Cuvantul s-a facut fara schimbare trup (Ioan 1, 14) din Duhul cel Sfant si din Maria Sfanta pururea Fecioara Nascatoare de Dumnezeu” (Dogmatica, trad. D. Fecioru, Bucuresti, 1938, p. 145). Importanta unica a Nasterii Domnului pentru umanitate consta în faptul ca, facandu-se Om, Fiul lui Dumnezeu afirma în modul cel mai desavarsit cu putinta valoarea omului.Caci Dumnezeu nu numai ca se adreseaza omului direct, nemijlocit, ci se face El Însusi si Om, fara a înceta sa fie Dumnezeu. În felul acesta prapastia dintre Dumnezeu si om este abolita.Eul dumnezeiesc se face si Eu uman si se face experiat de oameni ca un Tu nemijlocit.Dumnezeu afirma astfel cinstea nebanuita a umanitatii si destinul ei unic. Nasterea Domnului înseamna intrarea în istorie a lui Dumnezeu cel supratemporal, valorizand astfel istoria omului. Aceasta idee a fost exprimata cel mai potrivit de catre Parintele Staniloae, cand arata ca: „Valoarea timpului ca drum spre vesnicie a aratat-o însusi Dumnezeu asumand viata în timp, deci o vietuire trecatoare, în timp.Faptul ca Fiul lui Dumnezeu prin asumarea creatului a asumat timpul lui, a dat vietii noastre o valoare vesnica. Faptul întruparii Lui da celor savarsite de El în timp, dar si celor savarsite de noi, o semnificatie vesnica”(Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Craiova, 1987, p. 291). Si, mai departe, acelasi autor spune ca: „a fost suprema cinstire si înaltare pe care a adus-o Dumnezeu omului, facandu-se El însuti om si Frate cu omul”(p. 302). Acelasi lucru îl spusese cu mult înainte, Sfantul Ilarie din Pictavium (Poitiers), cand vorbeste despre întruparea Domnului: „Umilinta Sa este nobletea noastra, slabiciunea Lui este fericirea noastra” (De Trinitate, II, 25, P.L. X, 10, 67 A). Prin urmare, vesnicia pe care El ne-a daruit-o este gajul nostru pentru nadejdea ca nu se termina totul aici si ca întreaga noastra viata trebuie sa se adape de la izvorul vietii si valorii vesnice. Sa nu fim niciodata deznadajduiti caci El este pururea cu noi si pe masura fiecaruia, dandu-ne ajutor chiar si atunci cand avem impresia ca suntem parasiti. El este prezent si pentru cei mici si pentru cei mari. Colindele noastre sunt extrem de graitoare pentru aceasta. Caci, desi Îl întalnim „Mititel înfasetel, În scutec de bumbacel”, tot astazi „Vine Craciun cel Batran”, smnificand, de fapt, vesnicia si atotputernicia Lui. El cuprinde Totul. Si toate se bucura de venirea lui, oamenii de pe pamant, dar si îngerii în ceruri. De Nasterea Lui, însa, cerul si pamantul se bucura împreuna, cele vazute si cele nevazute Îi canta în staulul înghetat, sub privirea blanda si linistita a dobitoacelor. Si ele au simtit ca a venit acolo Soarele Dreptatii, cel care lumineaza toate. De aceea, cu bucurie cantam cu totii „Praznic luminos, Stralucit, Frumos, Astazi ne-a sosit, Si ne-a-veselit, Ca Mantuitorul si Izbavitorul, Cu trup S-a nascut, Cu trup S-a nascut”.     

Si tot de aceea, am un singur îndemn pentru toti: Bucurati-va!

Întru multi si fericiti ani!  

Cu drag,

Vasile Leb

Cluj-Napoca 22.12.2012

“La multi ani” Felicia !

In preajma sarbatorilor de iarna si cu ocazia zilei tale de nastere iti dorim sanatate si bucurii alaturi de Vali si draga ta nepotica, Larisa, un “Craciun Fericit” si un an nou bun.

“La Multi Ani” Felicia !

La multi ani!

Te pupam cu drag, Tutu si Mary

Picture 174Picture 203Picture 204Picture 209

Kuroshio Sea

Marturisesc ca-mi place videoclipul, l-am mai pus odata…Urmariti-l si veti simti efectul imediat…Oricum se apropie Sarbatorile de iarna si avem nevoie de liniste, etc….

“Medalioane de teologi clujeni I : Alexandru Filipescu” de pr.prof.Ioan-Vasile Leb

Vineri, 7 decembrie 2012, la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca a avut loc in cadrul Saptamanii Facultatii Ortodoxe 3-7 decembrie 2012 prezentarea “Medalioane de teologi clujeni I : Alexandru Filipascu” sustinuta de Pr.prof. Ioan-Vasile Leb, coordonatori Pr.prof. Vasile Stanciu-decan si Pr.lect. Cristian Sonea-prodecan.Printre invitati s-au numarat : Pr.prof.Alexandru Moraru si Pr.conf.Dorel Man, studenti ai facultatii.

„Se stie ca tavalugului comunist i-au cazut jertfa oameni din toate categoriile sociale, ale caror numar inca nu se cunoaste si, poate, nu se vor cunoaste niciodata in intregime. Doar bunul Dumnezeu ii stie pe toti, pe fiecare cu muncile si locurile prin care a trecut. Numele lor s-a incercat a se strânge in acel Martirologiu care inca nu este complet. Efortul este laudabil si trebuie sustinut in continuare pentru a fi completat.

In rândurile celor cazuti atunci se numara si Alexandru Filipascu, fost profesor de Istoria Bisericii Române la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj, care purta atunci titlul de Academia Teologica Ortodoxa. Originar din Maramuresul istoric, pe care l-a iubit din toata fiinta sa, Alexandru Filipascu s-a nascut la 20 aprilie 1902, in Petrova, de pe valea Viseului, comuna cu traditii vechi si bine pastrate. Inca din vechime se aminteste existenta aici a unei parohii românesti, iar despre bisericuta din lemn se crede ca dateaza din anul 1670. Nu putini au fost barbatii cu care Petrova se mândreste pâna astazi. Intre acestia merita amintiti vicecomitii Ioan (1508-1519), Paul (1544), Petru (1548-1558), pretorul Nicolae, pasionat colectionar de poezie populara, Stefan Serafim, episcop al Maramuresului intre anii 1711-1720, colonelul Petrovan, erou la razboiul de independenta (1877), Dr. George Bilascu, intemeietorul invatamântului stomatologic din România, ori judecatori sau avocati ca G. Filipciuc, Dr. V. Filipciuc ori Dr. Gavrila Iuga. Alexandru Filipascu insusi se va inscrie, ca istoric si genealogist, in rândul marilor barbati care au cercetat trecutul familiilor de nobili români ai acestor meleaguri, alaturi de Gheorghe Petrovai (Petrovay) de Petrova (1845-1917) si de Ioan Mihaly de Apsa (1844-1914). Alexandru era al saptelea copil al lui Gavrila Filipciuc si al „jupânesei” Ioana n. Pârja (1867-1930), familie de vaza in Petrova.

Alexandru a facut studiile primare la Petrova, iar studiile secundare la Liceele din Sighet si Beius. Studiile superioare le-a urmat la Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma si la Facultatea de Teologie Ioan Cazimir din Lemberg-Lwow (pe atunci in Polonia), unde si-a luat doctoratul in anul 1928 si dupa examene serioase sustinute la Universitatile din Viena si München. In anul 1929 devine preot, hirotonit de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.

Cariera sa didactica, de profesor de Religie in invatamântul secundar mai intâi, si-a inceput-o la 1 septembrie 1923, la Gimnaziile din Zalau (1923-1925) si Viseul de Sus (1925-1928), continuând la Liceele din Sighet (1928-1940, aici din 1930 ca titular, iar din 1925 ca profesor definitiv). Sub aspect bisericesc, in anul 1929 a fost hirotonit preot de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, iar din 1939 numit protopop al Parohiei Greco-Catolice din Sighet, ales membru, apoi secretar al AGRU, din Sighetul Marmatiei.

In urma Dictatului de la Viena, din 30 Augusr 1940, a fost nevoit sa se refigieze la Alba Iulia, unde a functionat ca profesor de liceu (1940-1941) si apoi la Sibiu, la Liceul „Gheorghe Lazar” (1941-1945). Din 1943, a fost asistent la Centrul de Studii si Cercetari privitoare la Transilvania, alaturi de Silviu Dragomir (director), David Prodan, Mihail P. Dan, Stefan Pascu s.a. A colaborat la diferite ziare si reviste, ca:  „Mesesul” din Zalau, „Maramuresul” din Sighet, la „Duminica” din Sighet si la Universul” de la Bucuresti. In 1934 a fondat ziarul Ecoul Maramuresului, pe care l-a si condus pâna in anul 1935. Era si membru al Asociatiei de Prietenie Româno-Cehoslovace. Pentru scurt timp a facut si politica, in cadrul Partidul National Taranesc (1929-1931), ceea ce-i va atrage acuze si persecutii din partea viitorului regim comunist. In anul 1948 a fost „epurat” de la Centrul de Studii si Cercetari Transilvane din Cluj si numit profesor la Institutul Teologic  Ortodox din Cluj-Napoca. Pe atunci inspector la Ministerul Cultelor era Gheorghe Stanescu, profesor la institutul clujean. Revenit la Ortodoxie, Alexandru Filipascu a functionat aici pâna la 16 august 1952 când a fost ridicat si dus la canal unde a murit in Colonia de munca de la Valea Neagra-Constanta,  calcat de un tractor sau buldozer (la 20 decembrie 1952), fara a i se cunoaste cu exactitate mormântul.

Din lucrarile sale amintim: Roma si frumusetile ei, Tiparul Institutului Grafic si Editor „Luceafarul”, Zalau, 1925; Adevarul istoric al Genezei, Tipografia si Litografia Româneasca, Oradea, 1930; Revizionismul maghiar si drepturile noastre asupra Daciei, Editura si Tipografia Asociatiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramures, Sighet, 1936; Istoria Maramuresului, Tipografia Ziarului „Universul”, Bucuresti, 1940, 270 p. + h; Reforma invatamântului secundar si studiul religiei, in „Timpul” (Bucuresti), 1941, nr. 1721; Contributiuni documentare la administrarea Maramuresului sub regimul maghiar, in „Transilvania” (Sibiu), 1942, 73, nr. 7-8; Eroul Popa Lupu din Borsa. 225 ani de la nimicirea tatarilor, in „Tara” (Sibiu), 1942, nr. 394-396; Instrainarea unor familii si averi maramuresene prin incuscrirea cu strainii, in „Transilvania” (Sibiu), 1942, 73, nr. 10, p. 742-756; O impietate nationala, in „Tara” (Sibiu), 1942, nr. 383; reproducere in „Viata” (Bucuresti), nr. din 14 august 1942; De la românii din Maramures. Oameni, locuri, cântece, Editura Asociatiunii „Astra”, Sibiu, 1943, 87 p. (Biblioteca Populara ASTRA); Descrierea intâmplarilor de la inceputul revolutiei din anul 1848 si 1849 in Protopresbiteratul Halmagiului , in „Transilvania” (Sibiu), 1943, 74, nr. 1, p. 44-61; Protopopul Ioan Fodoru si urmasii sai, in „Transilvania” (Sibiu), 1943, 74, nr. 9-10; Din suferintele noastre, in „România Noua” (Sibiu), 1944, nr. 22 si 25 octombrie; Inceputurile ASTREI in Maramures, in „Transilvania” (Sibiu), 1944, 75, nr. 2, p. 163-169; Le Maramures, Centrul de Studii si Cercetari privitoare la Transilvania, Sibiu, Tip. „Cartea Româneasca din Cluj”, 1944, 52 p. + 1 h. (Bibliotheca Rerum Transsilvaniae X); Legaturile Maramuresului cu Nasaudul, in „Plaiuri Nasaudene” (Bucuresti), 1944, 2, nr. 20-21; Luptatorul maramuresan Dr. Vasile Filipciuc , in „Transilvania” (Sibiu), 1944, 75, nr. 10-12, p. 839-852; si Extras, Sibiu, Tip. Dacia Traiana, 1944, 16 p.; Monografia Comunei Bârsana , in „Plaiuri Nasaudene” (Bucuresti), 1944, 2, nr. 22-24, p. 5; Sfârsitul stapânirii unguresti in Transilvania de Nord, in „România Noua” (Sibiu), 1944, nr. din 26 octombrie; Sovinismul unguresc, in „România Noua” (Sibiu), 1944, nr. 17 si 19 noiembrie; Voievodatul Maramuresului, originea, structura si tendintele lui, Tipografia „Astra Culturala”, Sibiu, 1945, 32 p.; Maramuresul. Traducerea: Vasile Gogea. Bio-bibliografia si selectia reperelor critice: Echim Vancea, Sighetul Marmatiei, Editura „Echim”, 2002, 83 p.; Patronime maramuresene. Genealogia Familiei de Dolha si Petrova (Nobili maramureseni urmasi ai Dacilor Liberi). Editie ingrijita si postfata de Livia Piso-Filipascu. Cuvânt inainte de prof. univ. dr. Ion-Aurel Pop, Bucuresti, Editura Albatros, 2003, 279 p.; Enciclopedia familiilor nobile maramuresene de origine româna. Editie ingrijita de Ion si Livia Piso, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2006, 288 p. + il.” (Pr. prof. Ioan-Vasile Leb)

Aproape 800.000 de romani isi serbeaza onomanistica de Sfantul Nicolae

Aproape 800.000 de romani isi vor sarbatori, joi, ziua de nume cu ocazia Sfantului Nicolae.

Intre acestia sunt 513.595 barbati si 284.130 femei, dupa cum arata un comunicat al Ministerului Administratiei si Internelor.

204.566 de femei se numesc Nicoleta, 54.669 poarta numele de Niculina sau Nicolina, 9.628 sunt Niculita, iar 4.068 sunt Nicole sau Nikole.

MAI mai anunta ca 19 romance poarta numele Nichi, iar 8 se numes Nikko, Nikka, Nikke, Nikki sau Nikky. O persoana se numeste Niculaita.

In ceea ce priveste barbatii, 327.736 se numesc Nicolae, 61.353 sunt Niculai sau Neculai, Nicusor este numele purtat de 44.766 de romani, iar Niculae de 30.704 oameni.

Sursa : www.ziare.com

“La multi ani !”

LA MULTI ANI ROMANIA !

Ziua Nationala a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgata de presedintele Ion Iliescu si publicata în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptata ca zi nationala si sarbatoare publica în România. Aceasta prevedere a fost reluata de Constitutia României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

Alegerea zilei de 1 decembrie, desi neexplicit, a facut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu România în 1918, respectiv la Proclamatia de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.

Sursa : www.ro.wikipedia.org

LA MULTI ANI ROMANIA !

VICEAMIRALUL DORIN DANILA

“Intentia noastra nu a constat in realizarea unei monografii a liceului,ceea ce explica si titlul ales. Initial am urmarit sa cuprindem in acest volum mai ales materiale si imagini referitoare la cladirile succesive ale liceului. La o analiza mai aprofundata am ajuns la concluzia ca esentiale pentru o institutie scolara nu sunt zidurile, ci oamenii care invata sau lucreaza acolo. Ca urmare ne-am hotarât sa adunam in acest volum studii si articole care sa prezinte viata si activitatea unor fosti directori, profesori si elevi ai scolii.” (prof.dr.Helmuth Julius Knall)

Fiul Mariei si al capitan-comandorului de aviatie Nicolae Danila, viceamiralul Dorin Danila s-a nascut pe 29 iunie 1953, la Brasov. Dupa perioade mai scurte sau mai lungi, traite aproape de aerodromurile militare din Ploiesti si Bucuresti, in anul 1958 tatal este numit lector la Catedra de Radio a Scolii Militare de Maistri de Aviatie ,,Traian Vuia” din Medias.

Dupa absolvirea claselor primare la Scoala generala nr. 1 din Medias -invatator doamna Calcatinge, respectiv a cursurilor giumnaziale in cadrul Liceului nr. 1 „Stephan Ludwig Roth” din acelasi burg transilvanean, a urmat clasa a IX-a liceala in cadrul aceleiasi institutii de invatamânt. Dorinta de a calatori pe mare ii este trezita in clasa a-II-a de lectura cartii lui Jules Verne ,,Doi ani de vacanta”, dupa cum a afirmat in mai multe rânduri si-l va face sa se indragosteasca pentru totdeauna de mare si oamenii ei.

Orasul transilvan devine pentru viitorul viceamiral locul trairilor de neuitat ale copilariei si a unei parti din adolescenta, care-i vor marca personalitatea. Calmul, rigurozitatea, ambitia, tenacitatea, seriozitatea si patriotismul ardelenilor se vor imprima adânc in felul sau de a fi. Vacantele de vara traite in apropierea Cetatii Neamtului, pe locurile de bastina ale parintilor, descendenta germana pe linie materna (stra-stra-bunicul, arhitectul Johann Brandel, cel care a restaurat Palatul de la Ruginoasa, a construit biserici si manastiri in judetul Neamt) vor trezi in sufletul copilului si adolescentului dragostea de frumos, visarile calatorilor plecati pe intinsurile de apa dar, mai ales, dragostea pentru oameni si locurile mirifice ale României.

Preocupat de studiul stiintelor exacte, se evidentiaza in cadrul olimpiadelor de matematica pe plan local si judetean, la care participa intre anii 1966-1972. Are sansa sa studieze matematica, fizica si chimia cu profesori deosebiti, printre care profesorii Eva Sireteanu (fiica parintelui rachetei cu trepte si zborurilor spatiale, Hermann Oberth) Teodora Barna,Vladescu, Langa, carora le pastreaza o vie recunostinta. Isi aminteste cu drag si de cei de la care a invatat sa aprecieze stiintele umaniste: Ileana Ripas, Florina Capsa, Elena Jimon, Elena Vladutiu, Danila Cozmescu.

Este preocupat de practicarea disciplinelor sportive atât de vara cât si de iarna, cu rezultate meritorii, pe plan local si judetean in atletismul de semifond si fond in cadrul ,,Crosului tineretului” si competitiilor scolare. Pasiunea pentru sport o va impune mai târziu si subordonatilor sai, fiind un sustinator al educatiei prin sport atât pentru marinari ca indivizi cât si ca echipa, sub devizele latine ,,Citius, Altius, Fortius” si ,,Mens sana in corpore sano”.

In anul 1970 s-a transferat in clasa a X-a la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza, pe care l-a absolvit in anul 1972. In aceasta etapa a devenirii viitorului ofiter de marina s-a bucurat de un colectiv deosebit de colegi, cu care a reusit sa treaca mai usor peste rigoarea vietii de militar la o vârsta când framântarile si revoltele interioare specifice adolescentei nu puteau sa nu izbucneasca, uneori cu urmari si in plan disciplinar. Dirigintele clasei, profesorul de fizica Dorin Nita, profesorii Stefan Marinescu, Claudia Giumanca, Viorica Dumitru, Iulian Soiu, maiorul Florea Nita, locotenentul Mihai Floca si altii cu mult tact si rabdare au contribuit la atenuarea impactului regimului militar asupra tinerilor ce-si alesesera sa urmeze cariera militara.

In perioada 1972-1976 a urmat cursurile Facultatii de Navigatie-Sectia Militara a Institutului de Marina „Mircea cel Batrân” din Constanta, pe care a absolvit-o al doilea in promotie. A fost ajutat in a-si realiza visul de a ajunge ofiter de marina militara de comandanti si profesori de exceptie, pe care si-i aminteste cu placere: viceamiralul ing. Ilie Stefan, comandantul de cursa lunga Constantin-Bibi Costachescu (comandantul submarinului „Delfinul” in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial), contraamiralul de flotila in retragere Petre Zanfir (veteran de razboi si comandant al navei-scoala „Mircea” in 1966 in Golful Biscaia, pe timpul deplasarii pentru reparatii in Santierul Naval „Blohm und Voss” din Hamburg), comandorul Balabanescu, comandorul Ciobanu,contraamiralul de flotila in retragere Eugen Ispas, comandorul Spalatelu si multi altii care l-au invatat tainele marinariei, secretele vietii pe mare traita intre apa si cer, dragostea de patrie si valorile ei si, nu in ultimul rând, i-au insuflat spiritul de invingator.

In calitate de cadet, a efectuat practica la bordul navelor militare si a navei-scoala „Mircea”, cu care a participat la voiajul de instructie din 1974 in estul Marii Mediterane, cu escale in porturile Alexandria si Beirut.

Pasiunea pentru sport nu este abandonata. Participa la concursurile atletice locale si spartachiadele militare de vara intre scolile militare la Sibiu trei ani la rând. Este declarat campion militar cu echipa, la patrula militara in 1974, 1976, cu stafeta 4×400 metri 1975 si se claseaza la individual pe locul III, la 800 metri in 1974; 1975 si la 1500 metri in 1975.

Avansat locotenent la 23 august 1976, si-a inceput cariera militara in cadrul Divizionului 50 Vânatoare de Submarine Mangalia, in functiile de comandant Unitate de Lupta Observare, Transmisiuni si Radiotehnica pe vânatorul de submarine 2 (1976-1978), specialist cu Transmisiunile si Observarea Radiotehnica (1978-1980), respectiv comandant al vânatorului de submarine 1 (1980-1981). In aceasta perioada, preocupat de tot ce insemna lupta cu submarinul, acest inamic deosebit de surprinzator si periculos, participa la marea majoritate a exercitiilor de cautare reala a submarinelor desfasurate in Marea Neagra, atât ca ofiter de stat major cu transmisiunile, cu navigatia dar si in calitate de comandant de nava. Participa la competitiile sportive militare si devine in anul 1977 campion pe Marina Militara la inot la 100 metri spate.

Urmare a aprecierilor si a rezultatelor remarcabile obtinute in pregatire, in anul 1979 a fost inaintat la gradul de locotenent-major la exceptional. In acelasi an a abolvit primul cursul de specialisti cu transmisiunile in cadrul Centrului de Instructie al Marinei Militare Mangalia. In perioada 1981-1983 a urmat cursurile Facultatii de Comanda si Stat Major- Sectia Marina din cadrul Academiei Militare Bucuresti.

Dupa absolvirea acestei prestigioase institutii militare de invatamânt a Armatei României, a fost repartizat ca sef de stat-major si prim-loctiitor al comandantului Divizionului 174 Dragoare de Rada Tulcea din Brigada 27 Fluvial-Maritima, unitate de nave care in perioada iulie 1986-februrie 1990 a fost redislocata in garnizoana Sulina. In anul 1984 a fost avansat la gradul de capitan-locotenent. In anul 1987 a urmat Cursul postacademic de marina in cadrul Academiei Militare din Bucuresti.

In perioada octombrie 1989-februarie 1990 a indeplinit functia de ofiter 2 in Biroul Operatii din statul major al Diviziei 42 Maritime Mangalia iar intre 1990-1994 a fost sef de stat-major al Divizionului 50 Vânatoare de Submarine.

In anul 1990 a fost inaintat la gradul de capitan de rangul 3 iar in anul 1993 la gradul de capitan-comandor, la exceptional, pentru a doua oara in cariera. In perioada 1994-1999 a indeplinit functia de comandant al Divizionului 50 Corvete, ulterior Fregate, din Mangalia, unitatea unde fusese repartizat ca locotenent la terminarea Institutului de Marina ,,Mircea cel Batrân”. La 31 iulie 1997 a fost avansat la gradul de comandor.

In acest timp a urmat Cursul de Drept umanitar international (1995) si Cursul de limba franceza (1998). In perioada 1999-2000 a fost sef de stat major al Brigazii 56 Nave Antisubmarin iar intre 2000-2001 loctiitor al comandantului Flotilei 2 Maritime. In anul 2001 a urmat Cursul de comunicare si relatii publice pentru comandanti de mari unitati.

In perioada 1999-2002 a fost numit comandant al marsurilor fregatelor participante la misiunile organizate in Marea Neagra in cadrul „Parteneriatului pentru Pace” 1996; 2001, respectiv „Cooperative Partner” (Ucraina 2000; Georgia 2001,), „Sea Breeze” (Ucraina 1998) si „Black Sea Partnership” (Turcia 1996; 2000; 2003). In perioada iulie 2001-februarie 2002 a indeplinit functia de sef al Sectiei Doctrina si Regulamente (Invatamânt) in Statul Major al Fortelor Navale. Intre 14 februarie 2002-6 decembrie 2005 a fost comandantul Centrului 39 Scafandri Constanta. In anul 2004 a absolvit Cursul postuniversitar de conducere strategica in cadrul Colegiului de Razboi, la Universitatea Nationala de Aparare din Bucuresti. In perioada decembrie 2005-mai 2006 a indeplinit functia de comandant al Bazei Maritime Constanta. Intre 1 iunie-3 noiembrie 2006 a fost comandantul Comandamentului Flotei iar in perioada 3 noiembrie 2006-30 iunie 2010 seful Statului Major al Fortelor Navale Bucuresti.

Prin Decretul Prezidential nr. 1237 din 3 noiembrie 2006 a fost inaintat in gradul de contraamiral de flotila.

Printre realizarile mandatului sau se numara participarea unor fregate, corvete, dragoare maritime si militari din cadrul Fortelor Navale Române la exercitii internationale NATO si regionale, precum „TURKISH MINEX”, „DOGU AKDENIZ”, „MCM LIVEX ANDROMEDA”, „BLACKSEAFOR”, „BLACKSEA PARTNERSHIP”, „NOBLE MIDAS”, „NUSRET”, „MCM POSEIDON”, „BREEZE/CERTEX”, „EURASIA PARTNERSHIP CAPSTONE” si operatia „ACTIVE ENDEAVOUR” din Marea Mediterana, Fortele Navale Române reusind sa-si indeplineasca angajamentele asumate in cadrul NATO si al initiativelor regionale la Marea Neagra. In acelasi trend ascendent se inscrie efectuarea de catre nava-scoala „Mircea” a unor marsuri de instructie in Marea Neagra, Marea Mediterana si Oceanul Atlantic (9 iunie-10 august 2007, in Marea Mediterana si participarea la competitia nautica „Tall Ships Races 2007 Mediterranea”; 26 mai-18 septembrie 2008, 115 zile in Marea Mediterana, Oceanul Atlantic, Marea Nordului si Marea Baltica, cu 10 escale in porturile Cagliari, Malaga, Rouen, Brest, Rotterdam, Copenhaga, Rostock, Fowey, Lisabona si Valletta si participarea la trei festivaluri maritime – „L’Armada de Rouen 2008”, „La Fete du Brest” si „Hanse Sail Rostock 2008”; 12 aprilie-25 august 2009, in Marea Egee, Marea Mediterana si Oceanul Atlantic, cu escale in porturile Catania, Cadiz, Tenerife, Hamilton, Charleston, Boston, Ponta Delgada si Melilla si participarea la competitia nautica „Tall Ships Atlantic Challenge 2009” si 30 mai-24 iunie 2010, in Marea Neagra si Marea Mediterana, cu escale in porturile Istanbul, Brindisi si Izmir), implementarea programului de instruire a soldatilor voluntari in cadrul Centrului de Instructie Mangalia, infiintarea Grupului de Elicoptere Tuzla (1 mai 2006) si intrarea in serviciu a primului elicopter IAR 330 PUMA NAVAL (13 iulie 2007), infiintarea Centrului de Instruire, Simulare si Evaluare al Fortelor Navale ca structura specializata in implementarea si conducerea instructiei operationale/colective a navelor si echipajelor in acord cu prevederile aliate in acest domeniu, precum si alinierea procesului de evaluare la procedurile NATO (1 iunie 2007), infiintarea Asociatiei Absolventilor Academiei Navale „Mircea cel Batrân” (17 martie 2007), oficializarea cooperarii dintre Liga Navala din S.U.A. si Liga Navala Româna (6 aprilie 2009), participarea Fortelor Navale Române la activitati stiintifice si de promovare, precum Salonul Nautic International Bucuresti (25 februarie 2009), expozitia de tehnica navala Naval Defense Exhibition (2009), Târgul international BLACK SEA DEFENSE & AEROSPACE 2010 Bucuresti, MIL FEST s.a.

In calitate de sef al Statului Major al Fortelor Navale, viceamiralul Dorin Danila a participat la Conferinta internationala de la Varna (24 aprilie 2007), Reuniunea comandantilor Marinelor Militare din Europa CHENS (8-9 mai 2008  Stockhlom; 5-6 mai 2009 Varna-Bulgaria), Reuniunea comandantilor Marinelor Militare din Marea Neagra si Reuniunea anuala a comandantilor Marinelor Militare din BLACKSEAFOR (BSNC) Istanbul-Turcia 2007; Partenit-Ucraina 2008 si Varna-Bulgaria 2009.

In perioada 16-19 octombrie 2007 contraamiralul de flotila Dorin Danila a participat la Simpozionul anual al comandantilor Marinelor Militare „SEAPOWER 2007” cu tema „O strategie a cooperarii pentru puterea maritima in secolul 21”, organizat la Newport, Rhode Island-S.U.A. iar intre 14-17 octombrie 2008, la Simpozionul anual al comandantilor Marinelor Militare „SEAPOWER 2008”, organizat la Venetia, cu tema „Dialogul si co-perarea, doua aspecte complementare ale securitatii maritime”, alaturi de delegatii din 27 de tari, printre care Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Franta, Japonia, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania, India, Turcia si Bulgaria.

In cadrul unei ceremonii organizate la Istanbul in perioada 30 martie-1 aprilie 2009, seful Statului Major al Fortelor Navale Române, contraamiralul Dorin Danila, in numele Guvernului României si comandantul Fortelor Navale Turce, amiralul Metin Atac, au semnat Memorandumul de intelegere intre Guvernul român si cel turc privind cooperarea sub egida Operatiunii Black Sea Harmony (OBSH), operatiune initiata de Fortele Navale Turce in scopul asigurarii securitatii maritime in Marea Neagra. Semnarea documentului mentionat se inscrie pe linia eforturilor României de asigurare a securitatii si stabilitatii in regiunea Marii Negre, precum si a relatiilor traditionale de cooperare cu Republica Turcia.

In perioada 26 iunie-15 august 2009, nava-scoala si de transport „Albatros” apartinând Academiei Navale „Mircea cel Batrân” a repatriat din portul Shuaybah (Kuweit), tehnica militara utilizata de militarii români in teatrul de operatii din Irak.

Prin Decretul Prezidential nr. 1011 din 29 octombrie 2008 a fost avansat la gradul de contraamiral.

A incurajat si sustinut constant conlucrarea eficienta dintre Clubul Amiralilor, Liga Navala Româna, Liga Ofiterilor din Marina Militara si Liga Maistrilor Militari de Marina, promovarea culturii si a traditiilor marinaresti, diversificarea activitatii mass-media a Fortelor Navale si a publicatiilor cu tematica marinareasca, precum si impulsionarea activitatii editoriale, culturale si sportive din Fortele Navale.

La 30 iunie 2010 a fost avansat la gradul de viceamiral si trecut in rezerva. Este membru al Ligii Ofiterilor din Marina Militara, Asociatiei Absolventilor Academiei Navale „Mircea cel Batrân”, Clubului Amiralilor si primvicepresedinte al Ligii Navale Române.

A publicat articole si studii de specialitate in presa militara si de specialitate, printre care „Istoricul, evolutia si perspectivele de dezvoltare ale Fortelor Navale Române”, in „Dobrogea 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european”, coordonator prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, Editura Ex Ponto, Constanta, 2008, „Fortele Navale Române – istorie si devenire in contextul mediului de securitate al Marii Negre” („Gândirea Militara Româneasca” nr. 5/2009), „Fortele Navale in contextul noilor provocari de securitate si cooperare in regiunea Marii Negre” („Gândirea Militara Româneasca” nr. 3/2007), „Black Sea Harmony – Attitudes and perspectives” („Impact strategic” nr. 2/2009), „Fortele Navale, un echipaj calit in furtuna restructurarilor” („Spirit Militar Modern” nr. 3/2007), „Comandamentul Flotei – o structura flexibila” („Marina Româna” nr. 3/2006), „Nu cred ca exista o despartire de cariera militara activa” („Marina Româna” nr. 144/2010), „Contributii ale Fortelor Navale Române la cooperarea militara regionala si la integrarea României in Uniunea Europeana” („Buletinul Fortelor Navale” nr. 8/2008) s.a. A coordonat realizarea a peste 30 de regulamente, instructiuni si manuale, dintre care „FN-1 Doctrina Fortelor Navale”, „FN-2 Manualul pentru organizarea de Stat Major si operatii ale Fortelor Navale”, „FN-2.1 Conceptia privind comanda si controlul in Fortele Navale”, „FN-3.2 Manualul pentru executarea sprijinului prin foc cu artileria de la bordul navelor”, „FN-11.1 Manualul pentru operatii amfibii”, „F.N.-4.1 Instructiuni pentru vitalitatea navelor de suprafata in Fortele Navale”, „F.N.-20 Manualul de proceduri tactice  navale” s.a.

Pentru activitatea merituorie si performantele profesionale notabile a fost distins cu Medalia „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a si I, Ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a si I si Ordinul „Virtutea Maritima” in grad de comandor (2004) si in grad de mare ofiter (15 august 2009).

“LICEUL „STEPHAN LUDWIG ROTH” Fragmente istorice III” ingrijit de HELMUTH JULIUS KNALL

TEOLOGUL MEDIESEAN DR. LEB IOAN VASILE

S-a nascut la data de 30 ianuarie 1953 in localitatea Mihaileni, judetul Sibiu, localitate de o frumusete aparte de pe Valea Hartibaciului, nu departe de orasul Agnita, din parintii Ioan si Minerva.

In cursul anului l965, datorita colectivizarii, familia Leb se muta in orasul Medias pentru a le oferi celor patru copii posibilitatea de a studia la scoli mai bune.

Cursurile scolii elementare le incepe in localitatea natala, clasele I-V, iar clasele VI-VIII le urmeaza la Scoala generala nr. 2 din Medias. Studiile liceale le urmeaza la liceul de mare prestigiu din Medias, Liceul „Stephan Ludwig Roth“ in perioada l968-1972, absolvind cu examen de bacalaureat in anul 1972.

Se inscrie la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, urmand cursurile universitare intre anii 1972-1976 la capatul carora este declarat licentiat in Teologie, cu teza de licenta Relatiile dintre Rasarit si Apus in secolul al XV- lea, Sinodul de la Ferrara-Florenta (1438- 1439), fiind indrumat de pr. prof. dr.Milan P. Sesan. De fapt din aceasta perioada tanarul teolog Ioan Vasile Leb se orienteaza spre studiul Istoriei Bisericesti Universale, studii pe care doreste sa le aprofundeze. In acest scop se inscrie in toamna anului 1976 la examenul de admitere la cursurile de doctorat de la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti, disciplina Istoria bisericeasca universala. Fiind declarat admis isi incepe studiile doctorale in acest prestigios institut. In anul urmator, 1977, obtine o bursa de studii de la Diakonisches Werk der EKD-Stuttgart, din Germania, cu specializare la Facultatea de Teologie Evanghelica din Heidelberg. Aceste studii se deruleaza pe perioada 1977-1981 si la finalul lor ii este conferit titlul de „Doctor in Teologie” (1981), specialitatea Konfessionskunde, cu teza Die orthodox-altkatholischen Beziehungen, bilateral und im Rahmen der Ökumenischen Bewegung indrumator fiindu-i prof. dr. Friedrich Heyer, al doilea referent fiind prof. dr. Adolf Martin Ritter. Titlul a fost nostrificat (echivalat) in anul 1989 la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti, specialitatea Istoria Bisericeasca Universala, cu teza: Relatiile ortodoxo-vechi catolice, bilateral si in cadrul Miscarii ecumenice, indrumator fiindu-i pr. prof. univ. dr. Ioan Ramureanu.

Din toamna anului 1982, teologul Ioan Vasile Leb isi incepe cariera didactica universitara, la inceput ca asistent suplinitor la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1982-1987), iar mai apoi asistent titular la acelasi institut de la 1 decembrie 1987 pana la 20 martie 1990. Din 20 martie functioneaza ca lector suplinitor tot aici pana la 20 martie 1991.

Dupa reinfiintarea Facultatii de Teologie din Cluj-Napoca in cadrul Universitatii Babes-Bolyai, se transfera aici unde isi continua activitatea didactica universitara, in calitate de conferentiar titular din 24 septembrie 1991 pana in ianuarie 1999. De la aceasta data devine profesor titular la catedra de Istoria Bisericeasca Universala in cadrul Facultatii de Teologie Ortodoxa a Universitatii Babes-Bolyai, functie pe care o detine pana in prezent.

In cadrul aceleiasi institutii, pr. prof. dr. Ioan Vasile Leb indeplineste si functii administrative: 1991-1992 – prorector al Institutului Teologic Universitar din Cluj-Napoca; 1992-1996 – prodecan la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Universitatea Babes-Bolyai; 2000-2004 decan al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Universitatea Babes-Bolyai; 2006 membru fondator si, pina in 2009, director al Centrului de Studii Ecumenice si Interreligioase al Universitatii Babes-Bolyai.

In plan familial pr. prof. dr. Ioan Vasile Leb s-a casatorit in anul 1983 cu Rodica Georgeta Terbea, asistent universitar, si au impreuna doua fete: Ioana Cristina (n. l983) si Irina Maria (n. l985).

Pe linie eccleziala, pr. prof. dr. Ioan Vasile Leb a fost hirotonit diacon in anul 1985 si preot in anul 1991 si distins cu rangul de iconom si apoi cu cel de iconom stavrofor. A primit, de asemenea, Crucea patriarhala (2002) si Ordinul „Meritul Cultural” in grad de Ofiter, Categoria G. „ Cultele”, conferit de Presedintele Romaniei (2004).

Pe langa functiile didactice din tara, pr. prof. dr. Ioan Vasile Leb a indeplinit si misiuni didactice in strainatate: din 2000 pana in prezent profesor asociat in „Programme interuniversitaire européen Socrates-Gratianus” din cadrul Institutului Catolic din Paris; din 2005 – pana in prezent profesor delegat (beauftragt) la Institutul Teologic Ortodox din cadrul Universitatii „Ludwig-Maximilian” din München, Lehrstuhl für historische Theologie und Ökumenik; cursuri in Programul SOCRATES la Facultatile de teologie din: Heidelberg, Paris, München, Regensburg, etc.

Activitatea didactica a distinsului profesor este completata cu alte activitati conexe:

• Membru in colectivul de redactie al revistei „Renasterea” a Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane Cluj;

• Coordonatorul colectiei „Restituiri” a Editurii Arhidiecezane din Cluj si al revistei „Dynamis”.

• Coordonator al Programului SOCRATES al Facultatii de Teologie Ortodoxa a Universitatii Babes-Bolyai;

• Directorul Proiectului de cercetare „Grant”, cu tema „Teologie si cultura transilvana in contextul culturii europene in sec. XVI-XIX”;

• Director Grant IDEI Nr. 529: Institutiile Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania (1850-1918);

• Membru in Grantul International „Healing of Memories”;

• Membru al Consiliului National al Reformei Invatamantului din cadrul Ministerului Educatiei Nationale din Romania 1998-2004;

• Membru al „Seminarului Teologic International Sud-Est European” (Heidelberg),

• Membru al Asociatiei Romano-Americane din Cluj-Napoca;

• Membru al Asociatiei Culturale Romano-Germane din Cluj-Napoca;

• Membru in comitetul stiintific al „Proiectului International Socrates-Gratianus”, Facultatea Jean-Monet, Universitatea Paris XI si Institutul Catolic din Paris;

• Membru al Comisiei Nationale pentru Istorie Eclesiastica Comparata;

• Membru in Comisia Bisericii Ortodoxe Romane pentru dialogul cu Biserica Veche-Catolica;

• Membru al Asociatiei Internationale de Studii Patristice din Oxford;

• Membru al „Societas Oecumenica”, Tübingen;

• Membru fondator al Asociatiei Medical-Crestine „Christiana”, filiala Cluj-Napoca si director 2006-2009;

• Membru al Societas Leibnitiana Berolinensis (Leibniz-Societät, din 2004);

• Evaluator la Deutsche Forschungsgemeinschaft;

• Membru in Comisia pentru doctorate a Institutului de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Ludwig-Maximilian din München;

• Membru in Comisiile pentru doctorate a Facultatilor de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatilor din Cluj-Napoca, Bucuresti si Sibiu;

• Membru in Consiliul profesoral al Institutului de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Ludwig-Maximilian din München;

• Membru al The American Biographical Institute. The Research Board of Advisory, din anul 2000.

OPERA

Volume proprii

– Die Entwicklung der orthodox-altkatholischen Beziehungen, bilateral und im Rahmen der ökumenischen Bewegung. Teza de doctorat, Heidelberg 1981, 471 p.

– Editia in limba romana: Relatiile ortodoxo-vechi-catolice, bilateral si in cadrul miscarii ecumenice, Bucuresti, 1985, 425 p.

– Orthodoxie und Altkatholizismus. Eine hundert Jahre ökumenische Zusammenarbeit, Presa Universitara Clujeana, „Babes-Bolyai“ Universität, Cluj-Napoca,1995, 262 p.

– Die Rumänische Orthodoxe Kirche im Wandel der Zeiten, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 1998, 167 p.

– Ortodoxie si vechi-catolicism sau Ecumenism inainte de Miscarea Ecumenica, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca 1995, 330 p.

– Teologie si istorie. Studii de Patristica si Istorie bisericeasca, Editura Arhidiecezana, 1999, 270 p.

– Biserica si implicare. Studii privind istoria Bisericii Ortodoxe Romane, Editura Limes, Cluj- Napoca 2000, 194 p.

– Dialogul Ortodoxo-Vechi-Catolic. Stadiul actual si perspectivele sale, Editura Renasterea, Cluj-Napoca, 2001.

– Biserica in actiune, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2001.

Volume in colaborare

– Actualitatea conceptiei Sfantului Ciprian al Cartaginei privind Unitatea Bisericii, in vol. Unitatea Bisericii. Aspecte eclesiologice pentru mileniul III, coord. Ioan-Vasile Leb & Radu Preda, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005, p. 79-97.

– Biserica Ortodoxa si societatea civila, in vol. Religia si societatea civila, coord. M. Flonta, H. K. Keul, J. Rüsen, Editura Paralela 45, Pitesti, 2005, p.117-128.

– Andrei Saguna. Corespondenta I/1 si 2; II, III (cu N. Bocsan, Gabriel Gardan et alii), Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2005, 2007, 2008, 2009.

– Institutii ecleziastice. Compendiu de legislatie bisericeasca (Secolul al XIXlea), Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2010, 360 p. (impreuna cu G.Gardan, M. Eppel si P. Vesa).

– Integrarea europeana si valorile Bisericii, Editura Renasterea, Cluj-Napoca 2011 (coordonator volum impreuna cu Gabriel-Viorel Gardan si Dacian But-Capusan).

– Trei natiuni si patru confesiuni recepte in Transilvania secolului al XVII-lea si statutul juridic al romanilor, care nu erau recunoscuti nici ca natiune si nici nu aveau nicio religie recepta, in vol. Johann Marte, Viorel Ionita & altii: Die Union der Rumänen Siebenbürgens mit der Kirche von Rom; Unirea romanilor transilvaneni cu Biserica Romei, Band-Vol. 1, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2010, p. 24-32 si traducerea germana: Die drei anerkannten Nationen und vier Konfessionen im Siebenbürgen des 17. Jahrhunderts und der Rechtsstatus der Rumänen, die weder als Nation anerkannt waren noch eine rezipierte Religion besaßen, p. 25-33.

– Integrarea europeana si valorile Bisericii, Editura Renasterea, Cluj-Napoca, 2011 (Impreuna cu Gabriel Gardan si Dacian But-Capusan).

– Ortodoxie si ecumenism (coord.), Editura Renasterea, Cluj-Napoca, 2009.

Studii aparute in diferite reviste si alte publicatii

– Relatiile husitilor cehi cu Patriarhia Constantinopolului in secolul al XV- lea, in rev. Studii Teologice, nr. 3-4/1978, p. 254-263;

– Mitropolitul Marcu Eugenicul al Efesului, aparator al Ortodoxiei la Conciliul de la Ferrara-Florenta (1438-1439), in rev. Glasul Bisericii, nr. 5-6/1979,p. 535-543;

– Relatiile Bisericii Ortodoxe cu Bisericile necalcedoniene in vederea pregatirii dialogului teologic pentru unitatea crestina, in rev. Studii Teologice, nr. 5-6/1982, p. 423-438;

– Biserica Ortodoxa Romana din Transilvania si infiintarea Patriarhiei Romane, in rev. Biserica Ortodoxa Romana, nr. 9-12/ 1985, p. 856-867;

– Legaturile romanilor cu manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai, in rev. Studii Teologice,nr.4/1987, p. 97-106;

– Presa bisericeasca transilvaneana, in vol. Contributii transilvanene la teologia ortodoxa, Sibiu 1988, p. 318-333;

– Biserica crestina in mileniul al doilea, in vol. Credinta ortodoxa si viata crestina, Sibiu 1992, p. 97-130;

– Biserica, stat, societate. Consideratii asupra statutului actual al cultelor din Romania, in “Analele Stiintifice ale Facultatii de Teologie Ortodoxa”, Tomul VI, 2000-2002, p. 85-92.

– Identität und Konfession in Rumänien in dem Globalisierungskontext. Ein orthodoxer Standpunkt, in rev. Orthodoxes Forum, Eos Verlag ST. Ottilien, 19.Jahrg., 2005, Hefte 1-2, p. 133-142;

– Kardinal Ratzinger und die Theologie der Kirchenväter, in vol. Benedikt XVI und die Orthodoxe Kirche, Eos Verlag, St. Ottillien, 2008, p. 42-60;

– Biserica Ortodoxa Romana intr-o epoca istorica noua, in vol. Cultele si Statul in Romania, editie de Ioan Vasile Leb si Radu Preda, Editura Renasterea, Cluj- Napoca, 2003, p. 36-54;

– Biserica Ortodoxa si Biserica catolica in Romania Mare: convergente si contraste, in vol. Omagiu parintelui profesor universitar doctor Ioan I. Ica, Editura Renasterea, Cluj-Napoca, 2007, p. 491- 500;

– Stefan cel Mare in constiinta romanilor ardeleni, in vol. Structura etnica si confesionala a Transilvaniei Medievale (sec IX-XIV), coord. Ioan Chirila, Editura Renasterea, Cluj-Napoca, 2007, p. 236- 256;

– Cuvant inainte la vol. Ortodoxie si Ecumenism, Editura Renasterea, Cluj- Napoca, 2008, p. 7-10;

– Nationality and Confession in Orthodoxy (cu G.V.Gardan), JSRY, 7/21 (Winter 2008), p. 66-78.

– Identitate personala si Koinonia in ecumenismul actual din perspectiva Bisericii Ortodoxe Romane, in vol. Un neobisnuit slujitor al Bisericii: Preasfintitul Episcop-Vicar Vasile Somesanul, editie I. Chirila, C. Barsan, Editura Renasterea, Cluj-Napoca, 2008, p. 171-180;

– Personale Identität und Koinonia in der gegenwärtigen Ökumene aus der Sicht der Rumänischen Orthodoxen Kirche, in vol. Markus Mühling (Hg.), Gezwungene Freiheit? Personale Freiheit im pluralistischen Europa,  Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen 2009, p. 181-190;

– Die Einheit der Kirche im Veständnis des heiligen Basilius des Großen (329-379), in vol. Einheit und Katholizität der Kirche, editat de Theresia Hainthaler, Franz Mali & Georg Emmenegger, Tyrolia Innsbruck & Pro Oriente, 2009, p.163-172;

– Église et Société dans la Roumanie d’aujourd’hui, in: UBB. Facultatea de Teologie Ortodoxa. „Anuar” XI, 2007-2008, Cluj-Napoca, 2009, p. 59-70;

– Sfantul Vasile cel Mare (329-379) si papa Damasus al Romei (366-384), un moment din cadrul relatiilor crestinismului rasaritean cu cel apusean, in vol. Studia Basiliana 3, Editura Basilica, Bucuresti, 2009, p. 222-233;

– A Byzantine Humanist between Catholicism and Islam: Georgius Ghemistos Plethon (ca. 1360-1452), in vol. Ana Dumitran, Lorand Madlz, Alexandru Simon, Extincta est lucerna orbis: John Huniady and his Time, Romanian Academy, Center of Transylvanian Studies, Cluj-Napoca, 2009, p. 313-322);

– Ignaz von Döllinger si reunirea Bisericilor, in vol: S. Andea, I.A.Pop, A. Simon (coord.), Pe urmele Trecutului Profesorului Nicolae Edroiu la 70 de ani. Academia Romana. Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2009, p. 535-549.

– Prefata la Pr. Dr. Achim Sarasan, Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325) si actualitatea sa in contextul ecumenismului actual, Editura Crisserv, Medias,2009.

– Laudatio pentru Adolf Martin Ritter (p. 84-87), Bartolomeu Anania (p. 121-132), Theodor Nikolaou (p. 171-177), Günther Wenz (p. 364-372), in vol. Doctores Honoris Causa, Testimonia Oecumenica, coord. Ioan Chirila, Cluj-Napoca, 2011;

– Dialogul interreligios. O sansa pentru viitor, in Studia Universitatis „Babes-Bolyai”, Theologia orthodoxa, nr.2/2011, p. 273-282;

– Nicolae Ivan (1855-1936), intaiul episcop al Vadului, Feleacului si Clujului, in rev. Tabor, anul V, nr. 9, decembrie 2011, p. 9-18;

– Le défi de la famille pour le futur de la société et du monde, in vol. La comunione nuziale. Oriente e Occidente in dialogo sull’amore umano e la famiglia, Cantagalli editore, Siena, 2011;

– Teme prioritare de cercetare in teologia istorica, in Studia Universitatis, Theologia Orthodoxa, anul LVI, nr. 1/ 2011, p. 77-78;

Traduceri

– Michel Quesnel, Daruita-mi vesnicie, (trad. Ioan Vasile Leb & Rodica Georgeta Leb), Editura Limes, Cluj-Napoca 2007;

– Memoriul din 1743 al lui Inochentie Micu, (trad. din latina, impreuna cu: Vasilica Cristea, Adrian Podaru) in vol: Deznationalizarea si maghiarizarea romanilor din Ardeal prin biserica si scoala, inainte de 1 decembrie 1918, editie de Ioan Strajan, Editura Altip, Alba-Iulia, 2009, p. 156-169.

– Miguel de Salis Amaral, Doua viziuni ortodoxe cu privire la biserica: Bulgakov si Florovsky, editie de Ioan Vasile Leb, Gabriel Gardan, trad. de Daniela Chetan, Presa Universitara Clujeana, 2009;

Pe langa lucrarile amintite, teologul si istoricul Ioan Vasile Leb a mai scris si alte articole, recenzii, note, etc., publicate in revistele Mitropolia Ardealului si Telegraful Roman de la Sibiu, revista Mitropolia Banatului de la Timisoara, revista Renasterea din Cluj-Napoca, buletinele unor comunitati romane de peste hotare si in alte publicatii bisericesti, toate in ansablul lor fiind rodul muncii fara de timp, dar si al dragostei de cercetare. Tot ce a scris a daruit tuturor celor dornici de cunoastere si de lumina. Alte amanunte se pot gasi in:

Who’s Who in Romania, Editie princeps, Pegassus Press, Bucuresti, 2002, p.352-353;

Mircea Pacurariu, Dictionarul Teologilor Romani, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002, p. 247; Dan Fornade (Ed.), Personalitati clujene.

Dictionar ilustrat, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007, p. 8-9;

Ralph Hübner (Fondator si editor), Enciclopedia Personalitatilor din Romania.

Editia a IV-a, 2009, Who is Who, Verlag für Personenenzyklopädien AG, Zug, Schweiz, p. 738-739.

Dr. Achim Sarasan , LICEUL „STEPHAN LUDWIG ROTH” Fragmente istorice III îngrijit de HELMUTH JULIUS KNALL

“Intentia noastra nu a constat in realizarea unei monografii a liceului,ceea ce explica si titlul ales. Initial am urmarit sa cuprindem in acest volum mai ales materiale si imagini referitoare la cladirile succesive ale liceului. La o analiza mai aprofundata am ajuns la concluzia ca esentiale pentru o institutie scolara nu sunt zidurile, ci oamenii care invata sau lucreaza acolo. Ca urmare ne-am hotarât sa adunam in acest volum studii si articole care sa prezinte viata si activitatea unor fosti directori, profesori si elevi ai scolii.” (prof.dr.Helmuth Julius Knall)

Patru pestisori rosii…

“…Frumoasa a fost stiuca ta!. Eu am bagat anul trecut intr-o “balta” din curtea de la Richis (com. Biertan) patru pestisori rosii si iata cati am acum. La anul poate facem o partida de pescuit, ha!,ha!,ha!…

Daca-ti plac pozele le poti pune pe blog.

Te pup,   sa ne revedem cu bine si sanatosi, Vasile Suteu”

 

 

La multi ani ! celor cu prenumele de Mihai si Gavril

“Astazi, românii ortodoxi celebreaza Sfintii Mihail si Gavril, potrivit calendarului crestin ortodox.

Potrivit statisticilor oferite de Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor , 1.336.597 de români îsi sarbatoresc astazi onomastica de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil.

Dintre acestia 592.114 sunt femei, iar 744.483 sunt barbati. Majoritatea femeilor, respectiv 355.786, poarta numele de Mihaela, iar alte 226.026 – Gabriela.

Dintre barbati, 459.492 poarta numele de Mihai, iar 251.812 – Gabriel.

Potrivit Bibliei, Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria sa îi vesteasca ca va naste pruncul Tatalui Ceresc, pe Iisus.

Tot el i-a vestit pe parintii Fecioarei Maria, pe Ioachim si pe Ana, ca o vor acea pe aceasta la batrânete.

Arhanghelul Mihail este capetenia ostilor îngeresti, care la sfârsitul lumii va lupta cu diavolul.

Se spune ca el nu sta în rai decât în Vinerea Mare si de Pasti, în restul timpului fiind în misiune pe Pamânt.”

“La multi ani !” de ziua numelui urmatorilor : Mihai B, Mihail P.(si sotiei), Mihai Br., Mihai O., Gabriela C, Gabriela P.

Astazi,30 octombrie 2012, este centenarul cladirii Liceului “Stephan Ludwig Roth”,Medias

“Azi se implinesc 100 de ani de la inaugurarea cladirii Liceului “Stephan Ludwig Roth” din Medias. Cu acesta ocazie la orele 11:00, va avea loc un mars al elevilor insotiti de fanfara, asa cum in urma cu 100 de ani au facut si elevii institutiei de invatamant (vezi foto). Elevii se vor deplasa de la sediul liceului pana in centrul orasului si retur dupa care vor participa la dezvelirea unei placi comemorative.” (www.mirceahodarnau.ro)

O stiuca (marlita) de milioane…

M-a costat…vre-o 10 mil.sa o prind (drum, cazare-de trei ori, echipament, voblere, linguri rotative si oscilante, twist-ere si soft-uri, spinnerbait-uri,  ce mai.., de toate, etc.) Daca a meritat?!…

Da!…pentru cele trei volute prin apa, pentru o lumanare mica, in general pentru lupta acestui superb peste ; oricum  razbunarea pentru mil. cheltuite a a fost crunta: a ajuns la cuptor intre legume!…

V-am scris la modul “neutru” despre Sacalaia, prezentandu-va in trei postari Lacul Stiucilor, Manastirea Nicula si icoana facatoare de minuni a Fecioarei Maria de la Nicula.

Intentia mea a fost sa sensibilizez grupul pescarilor pentru o viitoare intalnire la o partida de pescuit, un weekend, in septembrie, anul viitor.

Socotelile nu prea ies : conditiile de cazare la pensiunea “Lacul Stiucilor” (prima varianta) sunt excelente dar costa 90-110lei/noapte (totusi, nu-i chiar asa de scump), meniul de trei mese/zi este obligatoriu (se stabileste de comun acord), iar un foc de tabara cu ceva de fript, desi se poate aranja, nu ne permite sa ne dezlantuim la intensitatea cu care suntem obisnuiti, cantece si voie buna, muzica, etc.

A doua varianta, cazarea in perimetrul destinat pescarilor, desi mult mai ieftina ca si solutie, nu ofera confortul dorit  insotitoarelor noastre dragi, dar se preteaza unui chef monstru intre baieti.

Asa ca , aviz pescarilor inraiti si simpatizantilor ! : Mihai O. , Costica…

Fiindca depindem fiecare si de concediile de odihna planificate si de interesele personale, imi este greu sa-mi imaginez ca ne vom putea intalni acolo, candva, anul viitor, chiar si 3-4 colegi.

Dar, ramane de vazut! …cine stie ?

Cu asta inchei, sigur, nu fara a va prezenta cateva fotografii facute la Sacalaia si Manastirea Nicula.

(Esox lucius, o remarcabila fotografie!)

Si cateva fotografii de la manastirea Nicula

Centenarul inaugurarii cladirii Liceului “Stephan Ludwig Roth” isi continua seria manifestarilor conform programului : a avut loc o expozitie filatelica scolara in cadrul liceului, un alt eveniment a fost prezentarea machetei “Medias-1925” (teracota) opera unui artist mediesan Ladislau Volgyesi, realizata cu sprijinul Asociatiei Culturale “Mediasul Nostru”  (macheta a fost amplasata in holul mare al primariei) si ieri, 27 octombrie, in cadrul liceului a fost dezvelita o fresca veche de peste o suta de ani restaurata.

“In cursul zilei de ieri a fost expusa o fresca restaurata in incinta Liceului Teoretic “Stephan Ludwig Roth”. Lucrarea a fost restaurata cu ajutorul Asociatiei “Stephan Ludwig Roth” care in cei cinci ani de la infiintare a sustinut mai multe proiecte culturale si a acordat burse elevilor.

La evenimentul de ieri a vorbit din partea asociatiei Dumitru Chisalita si artistul plastic Adrian Matei, care a oferit detalii din punct de vedere artistic. Fresca a fost construita in anul 1907 si in 1912 a fost montata in incinta liceului mediesean “Stephan Ludwig Roth”.(www.mirceahodarnau.ro)

Tot ieri, Mihai B. mi-a telefonat si mi-a spus ca a participat la lansarea de carte a prof. Helmuth Julius Knall , “Liceul „Stephan Ludwig Roth”. Fragmente istorice, III“, pe care, prin bunavointa lui, o voi primi curand.

Sigur, cu acea ocazie vom afla lucruri nestiute , cred, de nici unul dintre noi, despre liceul nostru drag.

[update] :

Expozitie de pictura la Liceul “Stephan Ludwig Roth” cu lucrari realizate de profesorii Mitruli Aniko si Marius Ciobanu si actuali sau fosti elevi ai liceului.

“As vrea ca si in continuare ca dascali, sa reusim sa patrundem in aceasta zona a frumosului, a luminii si sa-i aducem pe copii, un pic mai aproape de noi cu sufletul” a spus doamna profesoara Valentina Oreian la vernisaj.(www.mirceahodarnau.ro)

Manifestarile consecrate aniversarii centenarului cladirii Liceului “Stephan Ludwig Roth”, continua pana in data de 7.11.2012.

Sa auzim numai de bine!

P.S. Sunt convins ca nu supara pe nimeni faptul ca preiau informatii legate de manifestarile centenarului cladirii Liceului “Stephan Ludwig Roth”, Medias, de pe blogul lui  Mircea Hodarnau (Medias News).

Oricum, ii multumim lui Mircea Hodarnau pentru informatii si-l asiguram ca ii citim postarile cu interes.

Centenarul inaugurarii cladirii Liceului “Stephan Ludwig Roth”, Medias

Atent, contrar parerii mele ca nu se mai uita nimeni pe blog, ca de obicei Costica  o face (spre cinstea lui) si-mi trimite o stire pe care o urmaream de ceva vreme (postarile mai vechi) : incep festivitatile ocazionate de sarbatorirea centenarului liceului nostru.

Link-ul dat m-a trimis la “Medias News“, blogul tinut de Mircea Hodarnau , un cunoscut blogger mediesan ce activeaza in mass media (Radio Ring, etc.), de unde am preluat materialul de mai jos :

 

“In aceasta luna se vor desfasura o noua serie de manifestari dedicate aniversarii a 100 de ani  de la inaugurarea cladirii Liceului “Stephan Ludwig Roth” din Medias. Evenimentele se vor desfasura in perioada 17 octombrie – 07 noiembrie in cadrul liceului, la Sala Traube, Primaria Municipiului Medias si Casa Honterus, Centrul de Documentare si Informare Gaze Naturale Romgaz.

In aceasta perioada vor avea loc simpozioane, expozitii, lansari de carte si expozitii filatelice care se incadreaza in cadrul acestui jubileu. In total au fost programate un numar de 11 manifestari iar la inceputul lunii noiembrie va avea loc Marsul participantilor cu fanfara si dezvelirea unei placi comemorative pe fatada Liceului “Stephan Ludwig Roth”.(mirceahodarnau)

si ,

Programul Centenarului cladirii Liceului „Stephan Ludwig Roth”

“17.10.2012, ora 16 /Uhr, Centrul de Documentare si Informare Gaze Naturale – Romgaz / Dokumentations- und Informationszentrum für Erdgas – Romgaz:  Vernisajul expozitiei de goblenuri a Scolii Gimnaziale „Constantin Ioan Motas” / Eröffnung einer Gobelin-Ausstellung der Allgemeinschule „Constantin Ioan Motas“.

19.10.2012, ora 12 /Uhr, Liceul Teoretic Stephan Ludwig Roth” / Theoretisches Lyzeum „Stephan Ludwig Roth“: Cercul Filatelic Medias – Vernisajul celei de a treia expozitii filatelice scolare la Liceul „Stephan Ludwig Roth” Medias / Philatelisten-Klub Mediasch – Eröffnung der  „III. Briefmarkenausstellung der Stephan-Ludwig-Roth-Schule“.

26.10.2012, ora 11 /Uhr, Primaria Municipiului Medias / Bürgermeisteramt des Munizipiums Mediasch: Asociatia Culturala „Mediasul nostru”: Prezentarea machetei „Medias – 1925“ / Kultureller Verein  „Unser Mediasch: Vorstellung des Stadtmodells „Mediasch  – 1925“ .

26.10.2012, ora 17 /Uhr, Casa Honterus / Honterushaus: Conferinta prof. univ. dr. Hans Peter Molitoris „Oameni si ciuperci“ (limba germana) / Prof. Dr. Hans Peter Molitoris (Regensburg) – Vortrag über „Pilze und Menschen“.

27.10.2012, ora 10 /Uhr, Liceul Teoretic Stephan Ludwig Roth” / Theoretisches Lyzeum „Stephan Ludwig Roth“: Asociatia „Stephan Ludwig Roth“ Medias – Prezentarea reliefului restaurat „Orfeu si Euridice“ / Stephan-Ludwig-Roth-Verein Mediasch – Vorstellung des restaurierten Reliefs „Orpheus und Eurydike“.

 27.10.2012, ora 1020 /Uhr, Liceul Teoretic Stephan Ludwig Roth” / Theoretisches Lyzeum „Stephan Ludwig Roth“: Vernisajul unei expozitii foto si a unei expozitii de pictura si grafica / Eröffnung einer Fotoausstellung und einer Malerei- und Grafikaus-stellung.

27.10.2012, ora 11 /Uhr, Sala Traube / Traubesaal: Lansari de carte/ Buchvor-stellungen: 1. Claudia Padureanu, Horia Lupu. In memoriam 2. Maria Cozmescu, Zâmbind în oglinda / Lächelnd im Spiegel 3. Helmuth Julius Knall (ed.), Liceul „Stephan Ludwig Roth”. Fragmente istorice, III / Helmuth Julius Knall (hrsg.), Stephan-Ludwig-Roth-Gymnasium. Geschichtliche Fragmente, III.

30.10.2012, ora 11 /Uhr, Liceul Teoretic Stephan Ludwig Roth” / Theoretisches Lyzeum „Stephan Ludwig Roth“: Marsul participantilor cu fanfara (Liceu-centru-liceu) si dezvelirea unei placi comemorative / Zug der Teilnehmer mit Blasmusikbegleitung (Schule-Marktplatz-Schule) und Enthüllung einer Gedenktafel.

30.10.2012, ora 18 /Uhr, Sala Traube / Traubesaal, Concert sustinut de catre elevi / Schüler-Konzert.

02.11.2012, ora 17 /Uhr, Sala Traube / Traubesaal: Balul majoratului / Volljährig-keitsball.

07.11.2012, ora 14 /Uhr, Centrul de Documentare si Informare Gaze Naturale – Romgaz / Dokumentations- und Informationszentrum für Erdgas – Romgaz:  Expozitie de pictura si grafica a Colegiului Tehnic Mediensis Medias / Malerei- und Grafikausstellung des Technischen Kollegs „Mediensis“.

Decembrie 2012: editarea de catre Comunitatea Locului Natal Medias a unui numar special din publicatia periodica  „Foaie de informatie medieseana” / Herausgabe eines Sonderheftes des Mediascher Infoblattes durch die HG.” (mirceahodarnau)

Ana-Maria a implinit 2 anisori…

“Buna dragilor,

Va trimit un mail cu poze cu nepotica mea draguta foc, Ana-Maria, la care am fost la botez acum, in septembrie. Este o dulcica si o smecheruta.
Va pup,
Bunica fericita, Daniela”

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

O scurta vacanta in Olanda

Avand sansa si bucuria sa vizitez si OLANDA-o tara foarte frumoasa si cu soferi civilizati care, daca ai gresit la o cedare de prioritate nu te injura ci se opresc ca sa treci tu-tara care mie mi-a placut foarte mult desi ei nu ne plac pe noi (dovada ca romanii sunt mai toleranti), va prezint cateva poze din OLANDA.

Costica Melinte

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.


 

Buna dimineataaaaaaaaa!!!!!

A mai trecut o vreme si ma simt obligat (asa-i cand ai prieteni) sa postez ceva din nou. A venit Costica Melinte pe la noi, era in drum spre Olanda in concediu si era cam greu sa ma ocoleasca, asa ca au facut o halta cu Monica si pe la noi. Ca de obicei, am facut un gratar si am bauuuuuut, da` nu mult, numa`cat ne-a cazut bine si am facut niste poze cu Mustangul.
Costica mi- a zis ca unele poze sant faine (alea cu mine) si altele n-au prea iesit (alea cu el) si m-a rugat sa pun numai pozele faine pe blog, eu am hotarat sa le pun pe toate, nu de altele, da` omul mai trebuie sa si rada in viata…ha,ha,ha.
V-am pupat,
Dorin

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Fotografii de la Picu

Picu ne trimite cateva fotografii de la un eveniment major in viata familiei : nunta fiicei lui…

Personal si, sunt convins, sunteti alaturi de mine, noi, toti colegii, le uram si le dorim tinerilor casatoriti : “Casa de piatra !” si multa fericire in viitor !.

Lui Picu ii multumesc ca impartaseste cu noi bucuria familiei lui prin intermediul blogului.

Picu, sa auzim numai de bine si sa ne revedem sanatosi!

Cu drag, colegii.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

40 de ani de la terminarea liceului…Sighisoara, Liceul “Mircea Eliade”

Pe 1 septembrie 2012 am avut la Sighisoara intalnirea de 40 de ani de la terminarea liceului; va prezint doua fotografii cu colegii de la “Mircea Eliade” Sighisoara.

Intr-una din postarile viitoare va voi prezenta o selectie a unor fotografii facute in Cetatea Sighisoara.Pana atunci, va pup cu drag pe toti, Tutu.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

 

Sacalaia, Lacul Stiucilor

La 10 kilometri de Gherla se gaseste cea mai frumoasa rezervatie naturala din zona Transilvaniei, in satul Sacalaia, pe meleaguri pitite printre dealuri line…

Atractia turistica a zonei o reprezinta Lacul Stiucilor, format pe locul unei vechi exploatari de sare. In prezent, apele sale sunt dulci datorita colmatarii cu aluviuni aduse de pe versanti si depunerii sedimentelor de natura organica, care impiedica apa sa vina in contact cu sarea. Stratul de gheata se mentine pe suprafata lacului pe toata perioada iernii, din decembrie si pana in martie, atingand grosimi de circa 50 cm. Lacul Stiucii are trei caracteristici principale: I. In prezent este singurul lac natural din Transilvania care nu a suferit nici o influenta negativa semnificativa umana, II. Este cel mai adanc lac natural dulce din interiorul tarii, profunzimea sa ajungand la circa 10 m-12 m, III. Este singurul lac interior din Campia Transilvaniei pe care se dezvolta plauri (formatiuni de stuf plutitor), la fel ca in Delta Dunarii.

Localnicii spun ca, paradoxal, lacul s-ar fi nascut într-un loc unde mai demult a fost o mina de sare, care între timp s-a prabusit. Aluviunile depuse au transformat însa lacul în apa dulce. Supranumit si Lacul Stiucii, dupa numele pestelui care predomina, lacul a fost declarat rezervatie si pentru ca în zona exista foarte multe pasari rare.

În luna august, cele mai bune zile pentru pescuit sunt de pe 11 pâna pe 15, apoi din 26 pâna în 30. Pescarii se înghesuie pe lac datorita capturilor impresionante, adevarate trofee, stiuci care depasesc 1 m. lungime. Lacul Sacalaia este considerat cel mai adânc din Transilvania, având în jur de 10-12 metri.

De lac se leaga si o legenda. Se spune ca, pe vremea romanilor, lacul ar fi înghitit o asezare. Când apa devenea foarte limpede, se putea zari acoperisul unei bazilici. Înotatori cu experienta se avântau spre satul scufundat, dar unul cadea jertfa, înghitit de un vârtej ce se forma în jurul bazilicii. De 30 de ani însa, depunerile au acoperit satul, iar bazilica nu si-a mai luat jertfa anuala.

Sursa : www.gherlainfo.ro , www.realitatea.net

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Icoana facatoare de minuni de la Manastirea Nicula

La Manastirea Nicula credinciosii se închina la icoana facatoare de minuni a Fecioarei Maria, care este scoasa din biserica dupa miezul noptii într-o procesiune în cadrul careia se înconjoara de trei ori lacasul de cult.

“S-au împlinit 330 ani de la pictarea ei de catre preotul Luca din Iclod. Realizata artistic în 1681 va fi consacrata definitiv în 1699 cand, o perioada de aproximativ o luna, va lacrima în consens cu suferinta crestinilor ardeleni privati de libertate sociala dar si de credinta stramoseasca! Icoana a fost cumparata de nobilul Ioan Cupcea din Nicula si donata bisericii din sat, iar dupa minunea lacrimarii si disputa cu Sigismund Kornis asezata în biserica de lemn a Manastirii Nicula. Istoria ei consemneaza un zbucium permanent: îngropata 70 de ani, furata si zidita 17 ani, „sechestrata” alti 27 de ani. Dupa o restaurare dificila în perioada 1990-1991, revine în manastire la 24 martie 1992, spre bucuria monahilor si fericirea credinciosilor”.

“O, Maicuta sfanta
Cu drag am venit
La Nicula-n codru
In locul sfintit.
Am venit Maicu
ta
Sa te mai vedem
Sa-ti spunem necazul
Care-l mai avem”.

Alte informatii  despre Manastirea Nicula

Pe cine intereseaza….cateva poze de la Salina Praid ?

“Pe o caldura de 35 grade afara, in interior erau 14-16 grade, o adevarata placere !

Multe zile bune, fericire tuturor!

Stefan Szentgyorgyi”

Asteptam fotografii de la voi cu concediile pe care vi le-ati petrecut sau vi le petreceti in aceasta perioada. Stefan, multumim!

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.