2012 A SOSIT



Un an nou fericit va doreste , Mihai Brasoveanu

La multi ani

Va doresc tuturor un an nou fericit,care sa va aduca,multa sanatate si iubire,ca-i mai buna decit toate.Cu drag Mihai Brasoveanu

La multi ani!

Va urez , in numele colegilor, “La multi ani!”, sanatate si bucurii in noul an 2012.

Sa ne revedem sanatosi !

Mesaj de Craciun

Iubiti colegi si colege,

Iata, au venit din nou sarbatorile cele mari ale crestinatatii, la inceputul iernii, in pragul unui Nou An, cand fiecare dintre noi ne pregatim sa incheiem socotelile pe anul care pleaca si ne pregatim sa intram cu bine in cel ce urmeaza. Inainte insa de acest pas, mai poposim putin pentru a ne bucura si a ne fortifica spiritual prin participarea la evenimentul capital care este Nasterea Domnului. Ea ne cheama sa cugetam, iara si iara, ca si cum am participa noi insine, ca niste contemporani, la acest eveniment extraordinar care a fost venirea in lumea noastra a Fiului lui Dumnezeu, copil la inceput de viata, chip de om luand (I Timotei 3, 16). Sarbatoarea aceasta luminoasa ne indeamna sa meditam adanc la rostul, fara preceent in istorie, al acestei nasteri, menite sa lamureasca si taina nasterii noastre in lume si, in acelasi timp, taina renasterii noastre periodice in credinta ca Iisus, in chip minunat, S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria S-a facut om. Sarbatoarea aceasta este, in mod special, pentru toti, copii, tineri si varstnici, prilej de bucurie, de reculegere si de intalnire frateasca a tuturor crestinilor, in rugaciune si in cantec de colind strabun. Suntem pusi, cu totii, in fata unei mari Taine: aceea a coborarii lui Dumnezeu intre oameni, prunc in ieslea dobitoacelor, asemenea noua fiind, insa ramanand Dumnezeu. Cum s-a intamplat aceasta, este peste puterile ratiunii noastre de a intelege. Nu este ceva irational, ci suprarational,care poate fi inteles numai prin credinta. Stim cu totii ca, de-a lungul secolelor, nu putini au fost cei ce s-au intrebat si inca se mai intreaba, fie credinciosi, fie necredinciosi, Cine a fost acest Iisus ? Unii au zis ca a fost un simplu om. Un om mare, dar om, cum spunea francezul Renan si, dupa el, multi altii. Altii au zis : nu, nu putea sa fie numai om. A fost profet. Asa zic, de pilda, musulmanii, desi pentru ei Mahomed e cel mai mare profet. Dupa Mahomed insa, desi a trait inaintea lui, Il cred si pe Mantuitorul a fi fost unul dintre cei mai mari profeti. Si budistii Il recunosc tot ca mare profet. Si dintre evrei, multi exegeti moderni incep sa-L recunoasca drept mare personalitate religioasa. Unii au zis insa ca nici n-a existat. Dar astfel de enormitati s-au spus si despre Shakespeare ! Noi, crestinii de pretutindeni si dintotdeauna, noi Il recunoastem ca Fiu al lui Dumnezeu, pentru ca s-a descoperit ca atare, s-a manifestat ca atare si s-a dovedit ca atare. Multe lucruri nu stim noi, despre noi insine. Multe lucruri nu stim despre universul care ne inconjoara. Multe lucruri nu stim despre destinul nostru pamantesc, ca si despre cel de dupa moarte. La toate aceste intrebari, la toate aceste nestiinte ale noastre, Iisus Hristos a venit cu stiinta Lui de dincolo si ne-a dat raspunsuri. Noi ne intemeiem credinta atat pe ceea ce se poate cunoaste rational, cat si pe ceea ce nu se cunoaste decat din Revelatie, din descoperirea divina in Vechiul si in Noul Testament. Si aceasta, intrucat atat ceea ce cunoaste mintea omeneasca, precum si ceea ce ea nu poate cunoaste, fac parte tot din domeniul Tainei, al miracolului. Daca stam si cugetam nitel, vedem ca prin tot ceea ce a invatat, Iisus permanent si-a descoperit divinitatea Sa. E plin Vechiul Testament cu proorocii despre El si e plin Noul Testament cu relatari privind implinirea acestor proorocii in Iisus Hristos. Nu mai lungesc vorba, ci doar dau lauda Mantuitorului care a binevoit Sa se nasca, Si sa creasca, Sa ne mantuiasca.

Dragii mei, acum, la cumpana dintre ani, va doresc multa sanatate si bucurie. Ne amintim ca unii dintre noi ne-au parasit pentru totdeauna, altii ne-am intristat intrucat am pierdut pe unii dintre cei dragi noua, dar ne-am si bucurat de venirea de noi vlastare in familiile noastre. Peste toate am trecut, mai usor sau mai greu, insa ajutorul lui Dumnezeu a fost si este pretutindeni, chiar daca noi nu suntem capabili sa-l percepem. Merita, insa, sa facem efortul de a ne innoi si de a ne bucura impreuna cu intregul univers care-l  lauda pe cel Cel ce a venit pentru ca lumea viata sa aiba si din belsug sa aiba (Ioan 10, 10).

Intru multi si fericiti ani tuturor !

Cu drag,

V. Leb

 

La multi ani Felicia!, La multi ani Cornel!

Le urez, in numele colegilor, lui Felicia si Cornel, de ziua lor  :

La multi ani !, sanatate si bucurii alaturi de cei dragi .

Vin sarbatorile…!

Va invit sa scrieti cat mai multi pe blog, urari, mesaje,ce doriti…

Felicia, te pupam cu drag de ziua ta

LA MULTI ANI!

T&M

 

Sala Multifunctionala de Sport a Municipiului Cluj-Napoca

Conceptul optimizat al Salii Multifunctionale de Sport din Municipiul Cluj-Napoca, in viziunea arhitectilor, face referire la :

-independenta functionala a salii (fata de noul stadion al judetului Cluj, Cluj Arena);

-optimizarea volumului imobilului (smart box);

-acoperisul functional si echipat;

-fatada dubla ierarhizata si adaptata ; toate acestea fiind concretizate in optimizari structurale (spatiale, prefabricare avansata si montaj: de ex. fermele metalice ale viitorului acoperis vor fi montate la sol si liftate), optimizari energetice (lumina naturala neutra, aport energie electrica PHV, recuperare ape meteorice pentru instalatiile sanitare, acoperis recuperator de energie), optimizari privind integrarea in mediu (arhitectura : metafora parcului, fractali, design parametric, etc.).

Sala Polivalenta are un regim de inaltime de 1S+P+3E si va avea 7070 de locuri cu anexele sportive si tehnice aferente, cu dotari complementare de alimentatie publica, spatii comerciale, un parking pe 1 nivel pentru min. 447 masini.

Subsolul va avea 447 locuri de parcare din care : 372 pentru public,12 locuri pentru sportivi si oficiali,15 locuri pentru media si administratie, 37 pentru VIP-uri si 11 locuri pentru personae cu handicap.

Parterul va avea spatii pentru public, sportivi si oficiali, media si administratie, VIP-uri, restaurant si functiuni conexe, spatii tehnice si comerciale.

Etajul 1 va avea spatii pentru public, garderobe, puncte de alimentatie publica, grupuri sanitare si spatii pentru VIP-uri si oficiali.

Etajul 2, idem, in plus vor fi sali de conferinte si boxe pentru inchiriere.

Etajul 3 va avea spatii pentru media si pentru echipamente si instalatii.

Sala va fi construita la standarde internationale, cu respectarea normelor in domeniu care sa permita omologarea salii la standarde nationale si internationale si care sa asigure organizarea unei mari varietati de competitii sportive si activitati. Sala polivalenta are un teren de joc ce poate fi extins prin gradene retractabile de la 30×47 metri  la 38×56 metri pentru a permite practicarea  mai multor sporturi :

-Baschet, handbal si volei-7252 persoane (locuri fixe-6176, retractabile-796,VIP-39, oficiali-160, presa-60,persoane cu handicap-21).

-Gimnastica-6792 persoane (locuri fixe-6176, retractabile-336,VIP-39,oficiali-160,presa-60,persoane cu handicap-21).

-Box-9777 persoane (locuri fixe-6176, retractabile-796, locuri adaugate-2525, VIP-39,oficiali-160,presa-60, persoane cu dizabilitati-21).

-Concerte -7889 persoane asezate pe scaune si 9560 persoane asezate pe scaune si in picioare pe teren.

Conceptul exterior al salii va fi realizat din structuri recursive, care se vor colora în timpul noptii.

“Cladirea va avea o fatada moderna , cu folii care isi schimba culoarea pentru a fi in ton cu stadionul municipal. Folosim o tehnologie speciala, care speram sa demonstreze ca sala din Cluj va fi cea mai moderna din tara si la standarde europene” a spus arhitectul Serban Tiganas (Dico&Tiganas, atelier de proiectare S.R.L.), cel care aproiectat Sala Multifunctionala de Sport.

Pe acoperis vor fi amplasate celule fotovoltaice pentru producerea energiei electrice si un sistem de captare al apei meteorice, care va fi refolosita de instalatiile sanitare.

Sala va avea doua tabele de marcaj cu display video cu leduri si va avea dimensiunile de 3 x 4.5 metri si o fatada media tot cu leduri pe care vor putea rula imagini si text si care va fi vizibila din zona stadionului.

In afara salii vor fi amenajate spatii verzi si ochiuri de apa si vor fi amplasate pavaje de granit.

Sala multifunctionala de sport, este un proiect in evolutie, dezvoltat de Dico&Tiganas, S.C. CON-A S.R.L., Plan 31 RO, Inter Sport si S.C. Nisal S.R.L.

Costurile proiectului se ridica la 51 milioane de lei, termenul de terminare a lucrarilor de constructii fiind luna mai 2012.

Un ultim omagiu domnului profesor Ioan Raica

Toti ne amintim de domnul profesor din timpul anilor de liceu.Iata ca dumnzeu l-a luat liga el mult mai devreme fata de cum ne asteptamUltim omagiu domnului profesor IOAN RAICA

O veste rea.

Azi dimineata in jurul orei 4 a decedat domnul profesor Ioan Raica,dumnezeul sa il ierte si sa il aiba in paza.http://vasile-antipa.blogspot.com/2011/11/profesorul-ioan-raica-incetat-din-viata.html?mid=52

Experiente extreme pe Cluj Arena

Experiente extreme pe Cluj Arena..printre ultimele, fiindca stadionul a fost inaugurat pe 1 octombrie. Cu regrete amarnice si anumite frustrari mi-am incheiat misiunea la Cluj Arena…

Voi mai merge la cate-un meci…si, din cand in cand voi rasfoi albumul cu fotografiile facute.

Aici sunt cu cativa sibieni de la Con-A , pe acoperisul tribunei 2, ultimele zile de lucru…

Va pup,Tutu

Hai sa traiti !…

Un vis de cateva decenii, mi l-am implinit!

Asta e Mustangul cu motor de 8V , 5000cc, decapotabil.

L-am cumparat ieri.

V-am pupat, Dorin

 

Vesti de la Daniela din Canada

Hallo,
Mult timp nu am mai putut sä intru in blog, acum l-am gäsit iaräsi si mä bucur sä pot citi ce mai faceti, ce mai e nou.

Väd cä “bäietii” nu se lasä de chefuri, Dorin sä nu se mai plangä de bätrinete…!

Transmite te rog MERCI tuturor celor care tin blogul in viatä!
Mersi pentru toate informatiile despre Mediasch (am trimis adresa si ficei mele, Trixi, in Australia, se bucurä sä mai citeascä despre orasul ei natal, inainte sä i se steargä toate amintirile).

Salutäri si sänätate, scrieti mai departe si puneti multe poze!

Din päcate, nu pot sä scriu direct, user si password nu sunt aktuale?! nu am acces diret in blog!
Daniela

Cetatea de Balta : protagonistii intalnirii

                     

Suntem toti :  Mihaela este fiica mea cea mai mare, baiatul lui Mihai O. , nora acestuia si fiica lor, Ema, 2 1/2 anisori, dulceata mica, Bogdan si, Gheorghe cu sotia.

Bonnie, catelusa (batranica!) fam.Melinte, nu in ultimul rand…

Pe curand !

Cetatea de Balta, 5-7 august 2011

   

Ultima fotografie : …in dimineata plecarii.

 

Si din nou: Buna dimineata!!!!

N-am mai scris de mult, nu stiu de ce, am senzatia ca viata trece mult mai repede pe langa mine (sau am inceput eu sa ma misc mai incet?- semn de batranete?). Dar oricum ar fi, am mai reusit sa ne intalnim o data, grupa restransa. Undeva pe langa Cetatea de Balta, in mijlocul padurii (ca altfel nu ne-ar fi suportat nimeni/mai ales pe Mihai Beu si pe Picu Cioca) am avut bucuria sa ne revedem, cu un an mai impliniti (citeste “batrani”), sa cantam, sa ne prostim si sa bem un pahar (?) impreuna. Tutu a imortalizat din nou fetele noastre obosite (vedeti Costica) si ne-a facut mii de poze. De-abia asteptam sa le vedem!
Noi ne pozam in fiecare an, ca sa fim siguri ca ne recunoastem la anul. Asa ca ne cerem scuze daca nu aratam prea proaspeti, dar in total am dormit numai cateva ore…desi la Costica nu se vede diferenta, asta e starea lui “naturela”, asa ca pentru unele poze imi cer scuze, dar fiind poze digitale, nu-l puteam taia pe Costica din poze…
Tutule, le aranjezi tu, te rog.
V-am pupat pe toti si vom reveni cu noi poze,
Dorin (non-amiralul, ca amiralul adevarat n-a putut veni)

        

 

Cetatea de Balta, protagonistii intalnirii din 2011

In fotografie ii veti recunoste pe toti…sunt aceeasi care nu uita de 39 de ani sa se reintalneasca din cand in cand…

 

Cu acceptul lor, voi pune si alte fotografii…

Cetatea de Balta

Coordonate: 46gr 14min 52sec N 24gr 10 min 06secE/46.24778,24.16833 46gr 14min 52sec N 24gr 10min 06secE /46.24778,  24.16833

Atestare : 1197

Cetatea de Balta (in dialectul sasesc Kakelbrich, in germana Kokelburg, Kukelburg, Kuchelburg, Kümelburg, in maghiara Küküllovár (Cetatea Tarnavei ), in latina Cuculiensis castri) este un sat in judetul Alba, Transilvania, Romania. Este resedinta comunei Cetatea de Balta.

Asezare si cai de acces

Localitatea Cetatea de Balta este situata pe raul Tarnava Mica, pe drumul judetean DJ 107 la 15 kilometri de Tarnaveni si 21 kilometri de Blaj. Cu trenul se poate ajunge pe linia 307 BlajTarnaveniPraid.

Istoric

Localitatea a fost atestata documentar in anul 1197 sub numele de Cuculiensis castri. A fost sediul administrativ al Comitatului medieval Tarnava pana in anul 1876.

Obiective turistice

O fortareata (cetate) din secolul I i.C. sau I d.C., azi ruinata. Amplasata pe o terasa a Tarnavei, inconjurata de balti si de mlastini (de aici numele de „Cetatea de Balta”).

Biserica Reformata-Calvina din secolul XIII-XV, initial Romano-Catolica. Pe peretele exterior al turnului se gaseste o celebra ilustratie cu un cap de tatar.

Castelul Bethlen-Haller, construit in stilul Renasterii franceze din secolul al XVII-lea (1615-1624); plan patrulater cu turnuri de colt circulare, fara rol defensiv. Dispozitia generala de ansamblu reproduce in mic corpul central al castelului Chambord din Franta. Remaniat in secolul al XVIII-lea (1769-1773), cu o poarta in stil baroc.

Monumentul Eroilor Romani din Primul Razboi Mondial. Monumentul de tip cruce comemorativa este amplasat in centrul localitatii, langa sediul Primariei si a fost ridicat in memoria eroilor romani din Primul Razboi Mondial, in anul 1935. Crucea are o inaltime de 3 m, fiind sustinuta de un soclu, in trepte si este realizata din piatra de calcar. Pe frontispiciul monumentului sunt inscriptionate cuvintele: „Eroilor neamului din 1914-1918“, iar mai jos sunt inscrise numele a 27 eroi si o inscriptie ilizibila, la baza monumentului.

Biserica Romana Unita cu Roma Sfanta Treime cu devotiune speciala catre Sfantul Anton de Padova. Biserica gazduieste din data de 27 septembrie 2009 (data sfintirii bisericii) o mica particica din ramasitele pamantesti ale Sfantului Anton de Padova „doctor evangelicus”, care pot fi vazute si venerate in prima zi de marti a fiecarei luni si in special de ziua sarbatorii Sfantului 13 iunie a fiecarui an.

De la Wikipedia, enciclopedia libera

 

In preajma acestor coordonate (va trebui sa cautam locatia ascunsa in padure…) o parte dintre colegi se vor intalni din nou pentru doua zile. Aceeasi care, an de an, legati de o puternica prietenie cultivata pe parcursul a 12 ani de scoala si apoi, de 39 de ani de relatii stranse, au reusit sa faca ceea ce putini au facut dupa terminarea liceului…

Inca ma consider un intrus in grupul lor, poate daca as fi terminat liceul cu voi, alta era situatia.

Merg la intalnire cu intarziere de o zi, cu sfiala, dar si cu emotiile si bucuria reintalnirii anuale (este a treia la care particip…)

Sunt convins ca ne vom simti foarte bine…

Pe maine !

Cluj Arena, la standarde UEFA si FIFA, din avion si de la 50-60 m

        

Ultimele 6 fotografii sunt facute de mine…nu arat prea grozav in postura de “copilot” ( 3-5 min. am tinut mansa), o experienta incredibila care ma face sa regret anumite lucruri…Intelegeti voi ce vreau sa spun…Asta este!

Dar imi place ce fac!

Pe curand!

La multi ani, Dorin !

Colegii de liceu iti ureaza cu ocazia zilei tale de nastere “La multi ani!” , sanatate si multe bucurii alaturi de cei dragi tie.

Sa ai o zi frumoasa astazi si, multe altele in continuare!…

Colegii

Viata culturala a orasului : cateva personalitati

Andreas Graser, fost director al liceului intre anii 1849-1855, este autorul unor lucrari de documentare si sinteza asupra istoriei Mediasului de mare valoare. Istoria lui a constituit un punct de plecare pentru numerosi cercetatori ai istoriei Transilvaniei in general si a mediasului, in special. In 1852, in semn de omagiupentru marele sau inaintas, a publicat lucrarea “St.L.Roth, viata si opera”.

Laurentiu Toppeltin scrie in 1667 cartea “Origines et occasus Transsylvanorum”-autore Laurentio de Medgyes. Cartea contine multe informatii intersante (unele, desigur, mai mult sau mai putin legendare), despre obiceiurile si istoria diferitelor popoare ale Transilvaniei. Afirma ca romanii sunt coloni romani adusi in Dacia de Traian. Reputatul professor Italian Giuliano Bonfante, specialist in lingvistica romantica, dar si in limbi germanice, in limba hitita, rusa, romana, maghiara, islandeza veche s.a., numele Mediasului (Medgyes) I se pare unguresc. Nu afirma acest lucru cu certitudine. Presupune ca Toppeltin cunoaste bine limbile maghiara, saseasca, romana si avea o activitaste culturala la nivel international. Toppeltin se declara dac si prin aceasta este mandru de apartenenta sa la natiunea (natiunea nu avea conotatia moderna, ci definea apartenenta etnica :”cele trei natiuni privilegiate”) saseasca ( a preluat mitul originii dacice a sasilor).

Iorga preia un citat reprodus de Cronica din Medias-Arhiv fur sieb[enburische] Landeskunde III 1858 pag.89 din scrierile stolnicului Constantin cantacuzino despre Laurentiu Toppeltin din medias : “om invatat si destul de imblat, carele nu demult s-au pus a scrie, insa pre scurt, ca face intr-o carticica ce-i zice in latineste “Rasariturile si apusurile ardelenilor” , care carticica a facut-o si a tiparit-o la Lionul de la Franta, la anul de la intruparea cuvantului”.

“Christian Schesaus (1535-1585) s-a nascut la Medias, fiind fiul judelui regal Stephan Schesaus. Urmeaza cursurile scolii gimnaziale din brasov, viitoarea scoala evanghelica honteriana. In 1556 se inscrie la Universitatea din Wittengerg si vine in contact cu noul val al reformistilor germani, care apreciau valorile spirituale ale credinciosilor, nu comertul cu indulgente papale care “absolveau” pe oricine care era dispus si avea posibilitatea sa plateasca sufficient. In 1558, Schesaus se reintoarce in Transilvania si opteaza pentru cariera ecleziastica. Timp de trei ani indeplineste functia de deacon la Cluj, dupa care, din 1561, va indeplini functia de preot la Dupus. Aici scrie cea mai mare parte a operei sale capitale, epopeea “Ruinae Pannonicae”, in care prezinta istoria Transilvaniei intre 1541 si 1571. In 1569 revine la medias si se consacra bisericii evanghelice, devenind prim preot si activitatii literare. Moare rapus de ciuma in 1585, piatra sa funerara fiind prima din stanga altarului bisericii Sf.Margareta, din seria celor opt lespezi expuse aici.

“Ruinae Pannonicae” a fost publicata partial (primele sase canturi) in editie princes la Wittenberg, in anul 1571 (opera integrala este editata in anul 1979, la Budapesta) si valoarea sa literara si documentara a fost apreciata si de principele Stefan bathory. Scrisa in limba Latina sub influenta poeziei lui Vergilius, epopeea reda peisajul politic si social al mijlocului secolocului al XVI-lea, secol in care expansiunea imperiului ottoman si adoptarea religiei protestante de catre sasi au fost reperele istorice ale Transilvaniei. Opera are si meritul de a prezenta originea Latina a poporului roman, apeland la dovezi lingvistice si istorice. In “Ruinae Pannonicae” spune “In mijlocul tinutului dacilor apare orasul Medias” si “numele lui este mai presus decat al altor orase din cauza razboiului lui Gritti si al darului lui Bachus”. Astazi celebritatea orasului a ramas in sarcina vinurilor de Tarnave si a gazului metan.

Schesaus are o activitate literara destul de bogata, scriind si elegii, ode, eseuri religioase, dar, din pacate, multe s-au pierdut. Admirator al primarului contemporan lui, Simon Pellio, Scesaus ii dedica un monument in versuri, in care ii elogiaza calitatile de conducator si de administrator al problemelor orasului natal.

Recunoasterea valorii operei sale a constituit-o comemorarea de catre UNESCO a 400 de ani de la moartea sa.”

“….Aspectul si vieata orasului din aceasta vreme (sec.XVI), le reda in mod admirabil un poet umanist ….Acesta este Christian Schesaus, fiul judelui regesc din Medias, care dupa ce a facut studii teologice la Wurtemberg si s’a intors in tara ca poet incoronat de imparat, a publicat la 1571 patru carti in limba latina, scrise in masura hexametrica. E vorba de epopeea “Ruinele Panoniei” (Ruinae Pannonicae). Contine istorii transilvanene din timpul regelui Ioan al II-lea, precum si luptele dintre domnitorul romanesc Alexandru Lapusneanu si rivalul sau Despot Voda. Cantaretul descrie apoi-nu intotdeauna fara licenta poetica-Ardealul si orasele din Ardeal, printre care si Mediasul. Redau aici in traducere libera un fragment din aceasta epopee putin cunoscuta.”

“Ardeal, numesc locuitorii tara aceasta, adica tara impadurita;

Dela paduri si dela coroana muntilor inalti

Isi poarta numele tara de dincolo de paduri, TRANSILVANIA

Bogata este tara in roade si vite si strugurele se coace,

Iar in inima pamantului sapa adanc mineral fara de frica

Scotand piatra stralucitoare din adancul intunecos.

La fel crengilor de pom desfac steampurile metalul.

Sare mai alba ca zapada se scoate si fier si arama,

Pe care dusmanul barbar le numeste” lana de aur”

Si care stralucesc cu adevaratca podoabele lui Alkinos.

Pesti de balta se cultiva si cirezi grase de animale,

Felurite, pe care vanatorii le vaneaza in intunericul padurii,

Nu fuga disperata, nici sariturile lor nu le pot salva.

Domol se uita cerulin jos la araturicu vreme frumoasa,

Nu trimite inghetul cel mai aspru si-l ineaca prin caldura.

Dar, trei feluri de semintii omensti a asezat Dumnezeu

In micul colt al pamantului, diferiti la vorba si obiceiuri.

Pe zavoiul intins pazeste ciurda de vite ROMANUL

Traieste sub alte legi si-si organizeaza vieata dupa

Alte reguli, de trupul paros i-atarna cojocul mitos.

Nu-i este teama de vantul aspru si nici de frigul iernii,

Traieste din cas si lapte si coace in spuza cenusii

Saracacioasa turta din  mei si-si duce amarnic vieata,

Se bucura cand isi astampara foamea cu slanina cruda.

Orase sunt multe in tara incinse cu brau de zid puternic,

Asemanatoare in stralucire ca palatele minunate din Roma,

SIBIUL, straluceste in frunte, capita tarii, dela Hermann isi

poarta numele.

Sau dela raul Cibin, care-i spala zidurile seculare.

Voiniceste a ridicat odata armele contra Turcilor,

Stramtorat puternic de ocupatie si cu ajutorul lui Huniade-eroul,

A batut in goanna nebuna cetele dusmanului sangeros.

In jurul orasului se intinde ramificatia de tauri si mlastini,

Noua este coroana valurilor si inalte zidurile intarite,

Incat la infatisare si zidire se egaleaza cu Viena din Austria,

Cateva poste departe,-o zi te aduce repede acolo,

Vezi orasul MEDIAS in inima TARII DACILOR.

Prin razboiul lui Gritti, belsugul campiilor si isvoarele lui Bachus,

Intrece toate orasele din tara cu o faima fara seaman.”…

…………………………………………………………………….

George Togan, “MEDIAS, ISTORIE ROMANTATA”, Ed.”DACIA TRAIANA” Bucuresti si Ed. “CRISSERV”, Medias 2008 (CAP.VIII.-VREMURI DE ALTADATA…) 

Intr-un oras a carui prima scoala oraseneasca (scola civitas) este mentionata pentru prima data in anul 1586, este firesc sa existe o viata culturala jalonata, de-a lungul timpului, de nume retinute de istorie.Numerosi tineri isi desavarseau studiile la Viena, Tubingen, Heidelberg, Roma, etc. si reintoarcerea lor la Medias ridica standardul cultural al comunitatii si punea bazele formarii noilor generatii de intelectuali. Desigu, primii pedagogi au fost recrutati din vestul Europei, in modul in care Gabriel Bethlen punea bazele colegiuluidin Alba Iulia in prima jumatate a sec.al XVII-lea. Primii oameni de cultura ai Mediasului au apartinut lumii ecleziastice, dar consolidarea institutiilor de invatamant laice face posibila aparitia in peisajul intelectual si altor categorii de personalitati.

“Iacob Piso, nascut la Medias probabil in 1480 si decedat la Bratislava, in 1527.Piso este revendicat de medieseni datorita originii sale, atasamentului pe care l-a manifestat fata de Transilvania  si lobby-ului pentru promovarea interesului orasului la curtea regala.

Ramas orfan la o varsta frageda, de cresterea si educatia lui se ocupa un unchi instarit, care il va trimite la studii la Viena si Roma. A fost un spirit ales al vremii sale, calitatile  sale umane  si orizontul lui cultural fiind apreciate  in cele mai inalte cercuri. Ajuns la curtea regelui Vladislav al II-lea, este numit succesiv ambasador regal la Vatican, secretar de coroana si, in 1516, devine mentorul spiritual al viitorului rege, Ludovic al II-lea. Ludovic moare in 1526, invins  de Mohamed al II-lea la Mohacs, iar Piso este nevoit sa paraseasca Budapesta si sa se stabileasca la Bratislava, unde va muri curand.

Diplomat si scriitor umanist, Piso a prezentat in peregrinarile sale Transilvania si , inevitabil Mediasul natal, intr-o lumina favorabila. Profitand de trecerea de care se bucura la curtea regala  a Ungariei, a pledat pentru acordarea  statutului de “civitas” pentru medias, desi in 1495 competitia intre satele din imprejurimi era dura sin u toate  atuurile erau de partea mediesenilor. Peste un sfert de secol, elevul sau, Ludovic al II-lea acorda mediasului dreptul de a sigila  cu ceara rosie documentele oficiale.” Nota : Iacob Piso nu s-a reintors niciodata in orasul natal.

Stefan Moldovan (1813-1900), protopop al Mediasului intre anii 1847-1849.

Proclamatia lui Aron Pumnul din 1848 sintetizeaza idealurile si sentimentele pasoptistilor, asumate si de Stefan Moldovan : “ Spuneti ungurilor, secuilor si sasilor ca noi ii iubim ca pe fratii nostril, cu care locuim intr-o tara. Spuneti-le cu cuvinte si aratati-le cu fapta ca noi ii iubim, insa e drept ca ei san e iubeasca sis a corespunda iubirii noastre ce o avem catre ei”.Trimis, in calitate de membru al “Comitetului de Pacificatie”, impreuna cu Roth, la Cetatea de balta, sa asigure bunul mers al satelor cuprinse intre cele doua Tarnave si locuite de romani, sasi si unguri, Stefan Moldovan raspunde de satele cu populatie majoritar romaneasca. Tribunal roman si Ludwig Roth iau pe proprie raspundere o decizie profound democratica si patriotica, in decembrie 1848 : incetarea obligatiilor feudale din fostele commune de iobagi pe care le administrau. Dupa cucerirea Transilvaniei de catre trupele maghiare cnduse de generalul Bem, Roth este executat, iar Stefan Moldovan se refugiaza in Tara Romaneasca.

Pe str.Cardinal Iuliu Hossu nr.7, se afla casa memoriala “Stefan Moldovan”. Stefan Moldovan “raspanditor de cultura”, cum mentioneaza placa comemorativa, a organizat si infiintat numeroase scoli romanesti si a renovat scoala confesionala alaturata bisericii “Inaltarea Domnului”. Stefan Moldovan a fost un carturar cu o profunda constiinta nationala, avand preocupari arheologice si istorice. A detinut o colectie de documente cuprinse intre anii 1096 si 1576, pe care le-a copiat de-a lungul timpului din biblioteca istoricului Iosif Kemeney, referitoare la evenimente petrecute in Transilvania.

Sursa : Stefan Ionescu, “Medias.Monumente medievale”. Tipar Honterus Sibiu.

Cluj Arena, amenajari exterioare

     

Sper sa va placa ce vedeti…Pe curand!

LA MULTI ANI,TUTU !

Un gind bun pentru tine si familia ta,multa sanatate si multe,multe zile frumoase,pline de bucurii, de acum inainte iti doreste Mona si Mihai si cred ca nu gresesc daca iti spunem si din partea colegilor ,,LA MULTI ANI ” ,si tot ce doriti sa vi se implineasca !! Va pupam ,cu drag

REMEMBER,GERMANIA 2009

REPETITIE

In ,,pivnita’’ lui Dorin am cintat si eu la sticla…,sau la sticle ?!!..no,ca nu mai stiu…Eu tot n-am inteles la ce ati facut repetitie ; ors’cum,pentru august,cind se intilneste ,,grupa mica ‘’prinde bine si cintatul si …..cintatul.
Excelent la Dorin si Corina,o companie deosebita,gazde foarte bune,am petrecut si noi la ei aproape o luna.
A propos,cind i-am spus lui Dorin ca vrem sa pregatim intilnirea de 40 de ani mi-a zis ca eu sa ma pregatesc pentru 40 de ani ,el se pregateste pentru 10 !!! Deh…,, Nu imbatrinim toti la aceeasi virsta »,era titlul unei piese de teatru.
Oricum,lasind gluma la o parte,cu totii ne dorim sa ne vedem sanatosi,voiosi,cu chef de chef si ,cel putin pentru moment,sa nu mai vorbim de cifre de acest gen.
Va pup,mihai beu

Intalnire in Germania

        

Atent ca de obicei, Vasile ne trimite cateva fotografii facute cu Dorin in Germania.

“Servus,TUTU! Am fost intr-un mic tuneu european cu masina, care includea vizitarea unor obiective turistice din Austria, Germania si Franta..Unul dintre obiectivele mele din program era si o vizita la Dorin Cimpian. Iti trimit cateva poze necenzurate de la aceasta revedere, pentru mine deosebit de placuta cu familia lui Dorin. Dupa cum se vede in poze am facut karaoke in pivnita lui ….o repetitie pentru intalnirea din august. La un  moment dat, dupa cum se vede intr-una din fotografii, nu mai stiam la ce sa cantam : microfon sau sticla……”

Cu drag,Vasile

 

 

O veste trista…

Dragi colegi, peste greu incercata fam.Enache s-au abatut din nou norii grei, cei negri, ai intristarilor si durerilor….Astazi am aflat ca mama lui Felicia, d-na Turjan Maria a decedat ieri, 9 iunie, la varsta de 82 de ani…

Dumnezeu sa o odihneasca in pace!

Va indemn sa fim alaturi de fam.Enache, acum cand Felicia trece prin aceste clipe grele.

Inmormantarea va avea loc la Medias, maine 11 iunie, ora 13.00.

Pentru cine doreste sa prezinte condoleante fam.Enache, telefonul lui Felicia este  : 0728-995014