Liceul Stephan Ludwig Roth, Medias

Vineri, 7 decembrie 2012, la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca a avut loc in cadrul Saptamanii Facultatii Ortodoxe 3-7 decembrie 2012 prezentarea “Medalioane de teologi clujeni I : Alexandru Filipascu” sustinuta de Pr.prof. Ioan-Vasile Leb, coordonatori Pr.prof. Vasile Stanciu-decan si Pr.lect. Cristian Sonea-prodecan.Printre invitati s-au numarat : Pr.prof.Alexandru Moraru si Pr.conf.Dorel Man, studenti ai facultatii.

„Se stie ca tavalugului comunist i-au cazut jertfa oameni din toate categoriile sociale, ale caror numar inca nu se cunoaste si, poate, nu se vor cunoaste niciodata in intregime. Doar bunul Dumnezeu ii stie pe toti, pe fiecare cu muncile si locurile prin care a trecut. Numele lor s-a incercat a se strânge in acel Martirologiu care inca nu este complet. Efortul este laudabil si trebuie sustinut in continuare pentru a fi completat.

In rândurile celor cazuti atunci se numara si Alexandru Filipascu, fost profesor de Istoria Bisericii Române la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj, care purta atunci titlul de Academia Teologica Ortodoxa. Originar din Maramuresul istoric, pe care l-a iubit din toata fiinta sa, Alexandru Filipascu s-a nascut la 20 aprilie 1902, in Petrova, de pe valea Viseului, comuna cu traditii vechi si bine pastrate. Inca din vechime se aminteste existenta aici a unei parohii românesti, iar despre bisericuta din lemn se crede ca dateaza din anul 1670. Nu putini au fost barbatii cu care Petrova se mândreste pâna astazi. Intre acestia merita amintiti vicecomitii Ioan (1508-1519), Paul (1544), Petru (1548-1558), pretorul Nicolae, pasionat colectionar de poezie populara, Stefan Serafim, episcop al Maramuresului intre anii 1711-1720, colonelul Petrovan, erou la razboiul de independenta (1877), Dr. George Bilascu, intemeietorul invatamântului stomatologic din România, ori judecatori sau avocati ca G. Filipciuc, Dr. V. Filipciuc ori Dr. Gavrila Iuga. Alexandru Filipascu insusi se va inscrie, ca istoric si genealogist, in rândul marilor barbati care au cercetat trecutul familiilor de nobili români ai acestor meleaguri, alaturi de Gheorghe Petrovai (Petrovay) de Petrova (1845-1917) si de Ioan Mihaly de Apsa (1844-1914). Alexandru era al saptelea copil al lui Gavrila Filipciuc si al „jupânesei” Ioana n. Pârja (1867-1930), familie de vaza in Petrova.

Alexandru a facut studiile primare la Petrova, iar studiile secundare la Liceele din Sighet si Beius. Studiile superioare le-a urmat la Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma si la Facultatea de Teologie Ioan Cazimir din Lemberg-Lwow (pe atunci in Polonia), unde si-a luat doctoratul in anul 1928 si dupa examene serioase sustinute la Universitatile din Viena si München. In anul 1929 devine preot, hirotonit de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.

Cariera sa didactica, de profesor de Religie in invatamântul secundar mai intâi, si-a inceput-o la 1 septembrie 1923, la Gimnaziile din Zalau (1923-1925) si Viseul de Sus (1925-1928), continuând la Liceele din Sighet (1928-1940, aici din 1930 ca titular, iar din 1925 ca profesor definitiv). Sub aspect bisericesc, in anul 1929 a fost hirotonit preot de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, iar din 1939 numit protopop al Parohiei Greco-Catolice din Sighet, ales membru, apoi secretar al AGRU, din Sighetul Marmatiei.

In urma Dictatului de la Viena, din 30 Augusr 1940, a fost nevoit sa se refigieze la Alba Iulia, unde a functionat ca profesor de liceu (1940-1941) si apoi la Sibiu, la Liceul „Gheorghe Lazar” (1941-1945). Din 1943, a fost asistent la Centrul de Studii si Cercetari privitoare la Transilvania, alaturi de Silviu Dragomir (director), David Prodan, Mihail P. Dan, Stefan Pascu s.a. A colaborat la diferite ziare si reviste, ca:  „Mesesul” din Zalau, „Maramuresul” din Sighet, la „Duminica” din Sighet si la Universul” de la Bucuresti. In 1934 a fondat ziarul Ecoul Maramuresului, pe care l-a si condus pâna in anul 1935. Era si membru al Asociatiei de Prietenie Româno-Cehoslovace. Pentru scurt timp a facut si politica, in cadrul Partidul National Taranesc (1929-1931), ceea ce-i va atrage acuze si persecutii din partea viitorului regim comunist. In anul 1948 a fost „epurat” de la Centrul de Studii si Cercetari Transilvane din Cluj si numit profesor la Institutul Teologic  Ortodox din Cluj-Napoca. Pe atunci inspector la Ministerul Cultelor era Gheorghe Stanescu, profesor la institutul clujean. Revenit la Ortodoxie, Alexandru Filipascu a functionat aici pâna la 16 august 1952 când a fost ridicat si dus la canal unde a murit in Colonia de munca de la Valea Neagra-Constanta,  calcat de un tractor sau buldozer (la 20 decembrie 1952), fara a i se cunoaste cu exactitate mormântul.

Din lucrarile sale amintim: Roma si frumusetile ei, Tiparul Institutului Grafic si Editor „Luceafarul”, Zalau, 1925; Adevarul istoric al Genezei, Tipografia si Litografia Româneasca, Oradea, 1930; Revizionismul maghiar si drepturile noastre asupra Daciei, Editura si Tipografia Asociatiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramures, Sighet, 1936; Istoria Maramuresului, Tipografia Ziarului „Universul”, Bucuresti, 1940, 270 p. + h; Reforma invatamântului secundar si studiul religiei, in „Timpul” (Bucuresti), 1941, nr. 1721; Contributiuni documentare la administrarea Maramuresului sub regimul maghiar, in „Transilvania” (Sibiu), 1942, 73, nr. 7-8; Eroul Popa Lupu din Borsa. 225 ani de la nimicirea tatarilor, in „Tara” (Sibiu), 1942, nr. 394-396; Instrainarea unor familii si averi maramuresene prin incuscrirea cu strainii, in „Transilvania” (Sibiu), 1942, 73, nr. 10, p. 742-756; O impietate nationala, in „Tara” (Sibiu), 1942, nr. 383; reproducere in „Viata” (Bucuresti), nr. din 14 august 1942; De la românii din Maramures. Oameni, locuri, cântece, Editura Asociatiunii „Astra”, Sibiu, 1943, 87 p. (Biblioteca Populara ASTRA); Descrierea intâmplarilor de la inceputul revolutiei din anul 1848 si 1849 in Protopresbiteratul Halmagiului , in „Transilvania” (Sibiu), 1943, 74, nr. 1, p. 44-61; Protopopul Ioan Fodoru si urmasii sai, in „Transilvania” (Sibiu), 1943, 74, nr. 9-10; Din suferintele noastre, in „România Noua” (Sibiu), 1944, nr. 22 si 25 octombrie; Inceputurile ASTREI in Maramures, in „Transilvania” (Sibiu), 1944, 75, nr. 2, p. 163-169; Le Maramures, Centrul de Studii si Cercetari privitoare la Transilvania, Sibiu, Tip. „Cartea Româneasca din Cluj”, 1944, 52 p. + 1 h. (Bibliotheca Rerum Transsilvaniae X); Legaturile Maramuresului cu Nasaudul, in „Plaiuri Nasaudene” (Bucuresti), 1944, 2, nr. 20-21; Luptatorul maramuresan Dr. Vasile Filipciuc , in „Transilvania” (Sibiu), 1944, 75, nr. 10-12, p. 839-852; si Extras, Sibiu, Tip. Dacia Traiana, 1944, 16 p.; Monografia Comunei Bârsana , in „Plaiuri Nasaudene” (Bucuresti), 1944, 2, nr. 22-24, p. 5; Sfârsitul stapânirii unguresti in Transilvania de Nord, in „România Noua” (Sibiu), 1944, nr. din 26 octombrie; Sovinismul unguresc, in „România Noua” (Sibiu), 1944, nr. 17 si 19 noiembrie; Voievodatul Maramuresului, originea, structura si tendintele lui, Tipografia „Astra Culturala”, Sibiu, 1945, 32 p.; Maramuresul. Traducerea: Vasile Gogea. Bio-bibliografia si selectia reperelor critice: Echim Vancea, Sighetul Marmatiei, Editura „Echim”, 2002, 83 p.; Patronime maramuresene. Genealogia Familiei de Dolha si Petrova (Nobili maramureseni urmasi ai Dacilor Liberi). Editie ingrijita si postfata de Livia Piso-Filipascu. Cuvânt inainte de prof. univ. dr. Ion-Aurel Pop, Bucuresti, Editura Albatros, 2003, 279 p.; Enciclopedia familiilor nobile maramuresene de origine româna. Editie ingrijita de Ion si Livia Piso, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2006, 288 p. + il.” (Pr. prof. Ioan-Vasile Leb)