Intalnirea 2022 : 50 de ani de la terminarea liceului

Incepand cu 2009 intalnirile colegiale au capatat importanta…le asteptam cu nerabdare si stim de ce : timpul parca trece mai repede pentru noi … ne grabim….. Prilej de bucurie si aduceri aminte a ceea ce a insemnat frumoasa noastra adolescenta . Aceste intalniri au demonstrat coeziune, colegialitate si prietenie. Foarte frumos!
Pregatite minutios de colegii nostri Daniela, Costica si Mihai, de fiecare data intalnirile au fost reusite. Dovada stau fotografiile in care bucuria se citeste pe chipurile fiecaruia.
In iunie 2022 am avut privilegiul sa sarbatorim impreuna cu cativa dintre profesorii nostri dragi , 50 de ani de la terminarea liceului…o viata de om…A fost frumos !
Suntem in pragul batranetii, maturi, educati, realizati, cu nepoti mari si totusi ….
Si totusi unii nu se pot abtine ! ….Pacat !

I.V.Leb, Craciun, 2021

I.V.Leb, Craciun, 2021

Iubite colege,

Iubiti colegi,

În plina pandemie, pamantul a îmbracat, din nou, haina de hermina, iar fulgii blajini au acoperit totul cu un strat pufos de zapada inocenta. S-a pregatit pentru ca sa-L primeasca, asa cum se cuvine, pe Domnul sau „Mititel înfasetel, în scutec de bumbacel”. si ne îndeamna si pe noi sa facem la fel, caci doar peste cateva ore va rasuna peste tot vestea cea buna: „Astazi s-a nascut Hristos / Mesia chip luminos / Laudati si cantati / si va bucurati!”

Cum sa ne bucuram în conditiile actuale, cand nu mai esti sigur daca maine vei mai putea da binete celor din jur!” – ar putea spune cineva. Ba, chiar am vazut la TV o fetita foarte trista spunand ca, daca ar putea, ar scoate din calendar Craciunul, fiindca nu are decat saracie în jurul sau. si m-am întristat auzind aceste vorbe ale deznadejdii. si m-am întrebat daca îi apartin ei aceste afirmatii sau au pus-o cei de la TV sa le rosteasca pentru a obtine un impact deosebit în emisiunea lor. Raman la convingerea ca au plusat, accentuand starea jalnica a fetitei, pentru a arata, îngrosat, cat de mare este bucuria pe care ei o fac familiei, cu cateva daruri aduse….de Craciun! Care este o sarbatoare a bucuriei! O sarbatoare care nu înseamna doar cateva daruri, mai mari sau mai mici, mai multe sau mai putine, ci înseamna renasterea lumii întregi. si tocmai aceasta este Marea Bucurie. Dumnezeu S-a facut om, asemenea noua, pentru a ne încredinta, iara si iara, chiar si în vreme de pandemie, ca nu suntem niciodata singuri. Din partea noastra va avea o multime de dureri, dar El le suporta tocmai datorita iubirii Sale nemarginite fata de creatiunea Sa. si, în special fata de om. Este Bucuria Iubirii, pe care El ne-o daruieste tuturor, neancetat, si ne cheama si pe noi sa o împartasim. Nu neaparat prin daruri excentrice. Un suras, un zambet, o vorba buna, de încurajare, poate aduce mai multa bucurie decat un Audi sau un Mercedes! si tocmai aici este problema societatii noastre: a dat peste cap ierarhia valorilor, uitand ca valoarea absoluta este cea spirituala, si legandu-ne total doar de cele materiale, perisabile, trecatoare si, adesea, pricinuitoare de nenorociri. N-as vrea sa se înteleaga, prin aceasta ca neg valorile materiale, de care avem nevoie pentru a exista. Nu! Dar nu trebuie sa devenim robi ai acestora. De aceea Hristos a venit ca unul dintre noi, ca sa ne mantuiasca, adica, sa ne elibereze tocmai de lanturile teluricului, pentru a putea deveni cetateni ai Cerului. si ne asigura ca este cu putinta acest lucru atata timp cat ramanem în dragostea Lui, o dragoste care ne cuprinde pe toti si pe care ne-a daruit-o tocmai pentru ca si noi sa o daruim mai departe. Aceasta este bucuria Craciunului.

Este bucuria cu care va îmbratisez pe toti. Bucurati-va, ca S-a nascut pentru noi Domnul, garantia mantuirii noastre.

Nasterea Domnului sa va fie de folos, iar Anul Nou mai bun!

La multi ani!

Cu drag,

Vasile Leb

Craciun fericit!

Nasterea Domnului, 2020

Iubite colege,

Iubiti colegi,

Suntem, din nou, în prag de sarbatoare si-n plina pandemie. Cu teama, dar si cu speranta unor zile mai frumoase. Nasterea Domnului vine tocmai cu acest mesaj. Oricat am fi de tristi, Pruncul din iesle ne surade plin de iubire, îndemnanu-ne pe fiecare sa ne stergem lacrima de pe obraz caci El de aceea a venit între noi. A venit pentru fiecare si pentru toti si nu ne va parasi în veci. Nu ne este usor, dar noi, cei ce credem, stim ca prin El totul este posibil. El a venit si pentru cei ce nu cred si-i cheama si-i îmbratiseaza pe toti ca pe niste frati. O repeta îngerii care canta deasupra ieslei din Betleem spunandu-ne: Nu va temeti. Caci iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Ca vi s-a nascut azi Mantuitor, care este Hristos Domnul” (Luca 2, 10-11). Este Pruncul Preanevinovat prevestit cu mult timp înainte de catre Proorocul Isaia: „Caci Prunc s-a nascut noua, un Fiu s-a dat noua, a Carui stapanire e pe umarul Lui si se cheama numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pacii, Parinte al veacului ce va sa fie”(Isaia 9, 5). Rasuna peste veacuri lauda îngerilor: „Slava întru cei de sus lui Dumnezeu, si pe pamant pace, între oameni bunavoire!” (Luca 2, 14). Pe acest Prunc Mantuitor colindele noastre Îl vad Mititel, înfasetel, în scutec de bumbacel”. si, mai departe, în versuri simple ne spun despre Sfanta Fecioara: „si-a nascut un Prunc frumos / si-l numi Iisus Hristos. / L-a nascut pe fan uscat, / Sa ne scape de pacat./ L-a nascut în iesle jos, / Sa ne fie de folos,/ L-a nascut pe fan uscat, Sa ne scape de pacat!”. Acest Prunc Preanevinovat a venit in lume „Sa se nasca / si sa creasca, / Sa ne mantuiasca”. Asadar Dumnezeu se face Prunc Mititel, se face om, ca pe noi oamenii sa ne îndumnezeiasca, sa ne scape din pacat si din moarte. Acest adevar profund este subliniat si de Parintele Staniloae cand zice:„Dumnezeu S-a facut Om ca sa-i scape pe oameni de moarte si sa le daruiasca viata vesnica în El Însusi, si avem în acest fapt dovada unui Dumnezeu al iubirii, care da un pret nemasurat fiecarei persoane umane. În acest caz nu numai Dumnezeu se face om pentru oameni, ci si fiecare om e facut om nu numai pentru sine, ci si pentru ceilalti”. Este, în cele spuse mai sus, nu numai speranta de care aminteam la început, ci si coresponsabilitatea noastra în raport cu fiecare om din lumea aceasta, fapt surprins cu deosebita finete tot de colind cand spune: Acum te las, fii sanatas, / si vesel de Craciun, / Dar nu uita cand esti voios, / Crestine sa fii bun”.

Cu bucurie va îmbratisez, dorindu-va multa sanatate si bucurie de Nasterea Domnului, iar Anul Nou în care vom intra peste cateva zile sa ne aduca pacea si bunavoirea de care avem atata nevoie!

La multi ani!

Cu drag,

Vasile Leb

Sfintele Pasti 2020

Sfintele Pasti-2020

Iubite colege,

Iubiti colegi,

Dragii nostri Dascali.

Cu putin timp înainte nu ne-am fi putut închipui ca vom fi nevoiti sa facem experienta pe care, cu tristete, trebuie sa o depasim. Unii dintre voi serbeaza azi Învierea Domnului, iar noi, ceilalti, vom face acelasi lucru Duminica viitoare. Tragismul zilelor noastre nu poate fi comparat decat cu ravagiile facute de ciuma din Evul Mediu. Credeam ca asa ceva nu se mai poate întampla acum, în mileniul al III-lea, cand stiinta a ajuns atat de departe. si, totusi, ramane vesnic valabil faptul ca suntem marginiti si, adeseori, neajutorati. Ceea ce ne poate duce mai departe este, însa Speranta si ajutorul lui Dumnezeu. El este singurul care a biruit moartea prin Învierea Sa. Pentru noi! Ca noi sa traim cat mai curati si mai aproape de El, si asta chiar daca L-am cam uitat. Toate pe care le avem, le-am primit de la El. În primul rand Viata. Iar El a murit pentru ca lumea viata sa aiba, si înca din belsug. Este mesajul Învierii Sale! Nu va temeti! Eu am biruit moartea! si noi, tot cu ajutorul Lui vom trece si peste aceasta crunta încercare. Cu speranta, cu încredere si cu dorinta de a fi mai buni. Sper sa învatam ceva din aceasta tragedie mondiala si sa fim mai blanzi, mai buni , mai încrezatori si mai apropiati de El, Cel care lumineaza pe tot omul si spre cele bune îl calauzeste.

Dragii mei,

Mantuitorul a Înviat pentru noi si sta pururea alaturi de noi, pregatit sa ne ajute. Iata, Eu stau la usa si bat! Sa-i deschidem inimile cu nadejde si bucurie!

Tuturor va doresc sanatate, pace si multa speranta.

Hristos a Înviat!

Cu mult drag,

Vasile Leb

Cluj. Napoca, 12 Aprilie, 2020

Laudatio

La decernarea titlului de Doctor Honoris Causa d-lui prof.dr. Paolo Odorico, Ecole de Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, Aula Magna a UBB Cluj-Napoca.
Laudatio : Pr.prof.univ.dr. Ioan-Vasile Leb.

Craciun 2019

Iubite Colege,
Iubiti colegi,

Doar cateva ore ne mai despart de Nasterea Pruncului Sfant în Betlehemul Iudeii. Suntem în Mileniul al III-lea, dar emotia crestinilor la întalnirea cu Mesia este la fel de proaspata si de puternica precum odinioara. si cum ar putea fi altfel, din moment ce El ne aduce posibilitatea reîntoarcerii noastre la locul ce ne-a fost harazit chiar de Facerea lumii !? Cum sa nu ne facem si noi partasi bucuriei cerurilor si cantecelor prin care îngerii Îl preamaresc!?
Alaturi de ei, va vestesc si eu Vestea ce Buna, ca Dumnezeu cel vesnic S-a coborat între noi, facandu-Se asemenea noua, afara de pacat. Ca aceasta se va întampla, le-a fost transmis proorocilor cu secole înainte pentru a pregati poporul pentru un asemenea eveniment fundamental si maret totodata. Iata, de pilda, profetul Isaia (7,14) spusese ca Mesia Se va naste dintr-o fecioara, iar Miheia (5,2) spunea, tot cu sute de ani înainte, ca se va naste în Betlehem. si alte multe proorocii întregesc istoria întruparii si a activitatii Lui. Toate s-au împlinit precum a fost proorocit. Întreaga viata si activitate e Mantuitorului confirma cele spuse mai demult. Se pot pune pe doua coloane: pe o coloana profetiile, si pe cealalta împlinirile lor si se va vedea ca ele corespund cu exactitate. Astfel de coloane s-au facut atat din dorinta de a raspunde celor necredinciosi si detractorilor Lui, dar si pentru a-i întari în credinta pe cei credinciosi. si loc pentru a demonstra adevarul celor vestite de îngeri si crezute de oameni este destul.
Eu, însa, vestindu-va marea bucurie a Nasterii Domnului, las colinda strabuna sa glasuiasca mai bine decat oricine:
Praznic luminos; Stralucit, frumos,
Astazi ne-a sosit; si ne-a-nveselit,
Ca Mantuitorul; si Izbavitorul,
Cu trup ne-a sosit; Cu trup ne-a sosit.
Raiul cel închis; Azi iar s-a deschis,
sarpelui cumplit; Capul i-a zdrobit.
Fie laudat, binecuvantat,
În veacuri, Amin! În veacuri, Amin!
Fie ca bucuria sa va însoteasca mereu, mereu, Mereu!
Întru multi si fericiti ani!
Cu drag, Ioan-Vasile Leb
Cluj – Napoca, Ajunul Nasterii Domnului, 2019

Sovata, 27-29 septembrie 2019; Intalnirea anuala

Iubite colege

si

Iubiti colegi,

Hristos a înviat! Adevarat a înviat!

Acesta este salutul nostru în perioada de la Pasti pîna la Înaltarea Domnului la ceruri. Este vestea minunata pe care o adresam semenilor nostri ca s-au împlinit Scripturile, raspunsul fiind încredintarea ca acest eveniment s-a petrecut cu adevarat. Ambele sunt mesaje pline de bucurie, credinta si nadejde. Bucurie, fiindca moartea a fost zdrobita prin înviere! Credinta, fiindca aflam , din nou, ca Dunezeu a reînnoit lumea în mod real, eliberand-o de sub puterea pacatului! si nadejde, fiindca stim ca nu suntem lasati de izbeliste ci, necontenit, avem cel mai puternic ajutor, un ajutor care este mai presus de orice putere omeneasca, întrucat El este mereu la usa sufletului nostru pentru a intra inlauntru; nu trebuie decat sa-I deschidem. Este un mesaj optimist care ne întareste sa trecem peste necazurile care se abat asupra noastra. si este un mesaj universal, nu doar pentru cativa alesi dintre oameni. Am simtit puterea acestui mesaj inclusiv privind la televizor cum mareata catedrala Notre Dame era mistuita de flacarile necrutatoare. În acele momente oamenii au început sa cante imnuri religioase. Nu „La Marseillaise” sau vreun alt cantec, ci rugaciuni catre Cel Preaînalt, asa cum noi cantam, la revolutie, „Cu noi este Dumnezeu”! El a fost si este coagulantul care ne strange si ne da putere atunci cand credem ca am pierdut totul. Nu pierdem nimic, ci castigam cu El, asa cum el a zdrobit puterea mortii prin Învierea Sa.

Aceasta încredintare si acest optimism doresc sa vi le împartasesc tuturor, caci El ne cheama mereu: „Veniti de luati lumina”!.

In bucuria Învierii, va îmbratisez cu drag,

Pr. Ioan-Vasile Leb

Cluj-Napoca, 26 aprilie 2019

La multi ani!

La multi ani!

Craciun 2018

Craciun 2018

Iubite colege,
Iubiti colegi,

Decembrie 2018 a venit cu trei evenimente deosebite: Sfintirea Catedralei Neamului, intrarea în Centenarul Marii Uniri si Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos. Daca primele doua sunt speciale pentru noi, romanii, cel de-al treilea este un eveniment cosmic, asa cum spune atat de frumos colindul:
„Cerul si pamantul, cerul si pamantul în cantari rasuna,
Ingeri si oameni, îngeri si oameni, canta împreuna.
Hristos se naste Domnul coboara,
Îngerii canta, magii îl adora,
Pastorii-alearga, ieslea o-nconjoara,
Mari minuni se întamplara!”
Ca aceasta coborare a lui Dumnezeu pe pamant nu este un fapt obisnuit, care se petrece zilnic , ci un fapt aparte, o spune si un alt colind, de o mare profunzime teologica si frumusete literara:
„Mare-i seara de-asta seara
Dar nu-i seara de-asta seara,
Ci e seara de Craciun,
Lui Craciun celui batran,
Cand s-a nascut Fiul Sfant,
Fiul Sfant pe-acest pamant”.
Altfel spus, noi sarbatorim Nasterea Domnului acum, în acest an, dar totodata ne întoarcem în timpul de atunci, în urma cu doua mii de ani, cand Nasterea Sa s-a petrecut ca fapt istoric, si traim acel moment ca si cum am fi contemporani cu el. Si cu toate ca Fiul lui Dumnezeu a devenit oaspetele pamantului întreg, colindele noastre Îl aduc în aria si-n vazduhul neamului romanesc, acesta devenindu-i gazda. Betleemul nu mai e acolo, departe, în Palestina, ci undeva pe aici, pe-aproape, dincolo de marginea satului:
„La Vitleem colo jos
Cerul arde luminos:
Preacurata
Naste astazi pe Hristos.”
Este si vestirea bucuriei ca Mantuitorul , Fiul lui Dumnezeu S-a facut Om prin nasterea din sanurile Fecioarei pentru a ne scapa din ghearele pacatului, pentru a ne face liberi, pentru a ne aduce Fericirea vesnica tuturor si fiecaruia în parte. De aceea, bucuria aceasta trebuie vestita si împartasita.
În aceasta atmosfera de bucurie cosmica, va doresc si eu multa sanatate si bucurie, sa petreceti Nasterea Domnului, Anul Nou si Boboteaza cu pace si mult rodire duhovniceasca.
Întru multi si fericiti ani!
Cu drag,
Ioan-Vasile Leb
Cluj – Napoca, Ajunul Nasterii Domnului, 2018

La multi ani, Romania!

La multi ani, Romania!












Lacul Stiucilor, Sacalaia, iunie 2018

Trei zile de distractie! Minunat! Vrem si la anu’ , dar in alta parte… ca aici nu am prins nicio stiuca!












La multi ani, Dorina!

La multi ani, Dorina!

Iti dorim de ziua ta, sanatate si bucurii alaturi de cei dragi.

Colegii












Sfintele Pasti – 2018

Sfintele Pasti – 2018

Iubite colege,
Iubiti colegi,

Va intampin, din nou, cu stravechiul, dar mereu proaspatul, Hristos a inviat! Este vestea buna pe care femeile mironosite si Sfintii Apostoli au facut-o cunoscuta lumii intregi si pe care noi o transmitem mai departe, cu aceeasi incarcatura spirituala si cu marea bucurie ca, daca Iisus a inviat, si noi vom invia. O veste care a schimbat lumea cu totul, o veste care ne ofera speranta ca nu se termina totul la marginea mormantului. si, totusi, au existat, exista si vor mai exista unii care pun sub semnul intrebarii invierea Domnului si cauta raspunsuri pe care doar Sfanta Scriptura le poate oferi, dar pe care ei o ignora. Pentru noi, cei care credem, raspunsul este limpede ca roua de April. Mantuitorul a inviat si ne-a slobozit din catusele pacatului, inviind pe cei din morti si dandu-ne si noua invierea.

Este stiut ca nimeni nu L-a vazut pe Domnul inviind, insa multi au fost cei care L-au vazut inviat. Ca invierea este posibila, ne-o spun Sfintele Evanghelii. Sa ne amintim de fiica lui Iair, moarta la varsta de doisprezece ani. Domnul Iisus a inviat-o, de fata fiind parintii ei si trei dintre ucenicii Sai (Mt 9, 18-26; Mc 5, 22-43; Lc 8, 41-56). Fiul vaduvei din Nain era dus spre groapa, urmat de un cortegiu funerar cu destula lume, oamenii satului, mama, rudele si prietenii celui raposat. in sfarsit, sa ne amintim de invierea lui Lazar, prietenul Mantuitorului. Lazar murise de patru zile, iar cadavrul incepuse sa se descompuna, raspandind mirosul putred. Mantuitorul S-a apropiat de mormant si l-a strigat pe Lazar: „Vino afara!”. De fata erau Marta si Maria, dar si multi dintre prietenii acestora. Sub ochii tuturor, mortul a aparut in gura mormantului, legat cu fese de panza si cu marama pe fata. Cativa dintre ei s-au dus si l-au dezlegat, lasandu-l sa umble. Din traditie, mai stim ca „Treizeci de ani a mai trait; Nimeni nu l’a vas’t razand”. Dar cand s-a petrecut invierea? in clipa-n care mortul a executat porunca Domnului de a iesi din afara. si aceasta, de fata cu cei prezenti, deveniti martori ai invierii sale (In 11, 1- 45).

Dar invierea Domnului? A avut ea martori? E o intrebare pe care unii si-o pun, si mai zic: daca a avut martori, care sunt? Si daca n-a avut, atunci cum sa credem. Adevarul este ca momentul invierii Domnului nu a avut martori, ceea ce o deosebeste radical de celelalte invieri pe care le-am amintit. Trupul mort al lui Iisus se afla in mormantul sapat in stanca, cu o piatra mare deasupra si cu peceti pe piatra, strajuit de ostasi. Atunci, in noaptea de sambata spre Duminica, totul s-a petrecut intr-o clipa: giulgiurile de panza care infasurau trupul s-au pomenit fara trup; partea lor de deasupra a cazut, moale, pe partea de jos si asa au fost gasite dimineata, intinse, pe locul unde fusese trupul. Sfantul apostol Pavel ne spune ca, intr-o clipita, trupul firesc se preface-n trup duhovnicesc, spiritual (1 Cor 15, 42-55). Acolo, in mormant, trupul firesc al Domnului s-a transfigurat in trup duhovnicesc, indumnezeindu-se prin inviere. Este acelasi trup, dar care a trecut intr-o alta stare, asa cum apa ramane aceeasi, chiar daca are alta forma (solida, ca gheata, in stare lichida, ca suvoi, sau in stare gazoasa, ca abur). Trupul duhovnicesc al Domnului a primit, prin inviere, insusiri noi: de a patrunde prin usile incuiate (In 20, 19-26),aceea de a manca fara sa-i fie foame (In 21, 12-15), de a aparea sau disparea dupa voie (Mt 28, 9; Lc 24, 31) sau de a fi imponderabil, ca la inaltarea la cer (Mc 16, 19; Lc 24, 51). Asadar, invierea Domnului a fost cu totul deosebita de aceea a fiicei lui Iair, a tanarului din Nain si a lui Lazar. Daca prin invierea acestora materia trupului se intorcea la starea dintai, prin invierea lui Iisus, materia a trecut intr-o alta stare . in primele trei cazuri este vorba de revenire; in acela, unic, al Domnului, este vorba de devenire. si tocmai aici se afla hotarul dintre lucrarea lui Dumnezeu asupra oamenilor si lucrarea lui Dumnezeu asupra Sa insusi. invierea obsteasca (adica a tuturor) va urma modelul invierii Domnului, aceasta fiind si garantia invierii noastre. O spun foarte frumos si cantarile de la Biserica: „Pastile cele sfintite astazi noua s-au aratat, Pastile cele de taina, Pastile cele preacinstite, Pastile cele fara de prihana, Pastile cele mari, Pastile cele credinciosilor, Pastile care ne-au deschis noua usile raiului, Pastile cele ce-i sfintesc pe toti credinciosii!”. (Vezi: Valeriu Anania, Cartea deschisa a imparatiei. De la Betleemul Nasterii, la Ierusalimul invierii, Polirom, Iasi, 2011, p. 358-361).

Asadar, sa ne bucuram cu totii ca Hristos a inviat!

Cu mult drag,
Ioan-Vasile Leb

[Textul original contine diacritice]












Paste fericit!












Pledoaria intelectualului sas pentru ca limba romana sa ramana limba oficiala in Transilvania: „Vrei sa discuti cu un valah, trebuie sa folosesti limba lui“

Articol aparut astazi, 5 martie 2018, in ziarul online Adevarul :

Stephan Ludwig Roth, nascut la 24 noiembrie 1796 la Medias, a fost un ganditor umanist, istoric, profesor si pastor luteran sas din Transilvania care a militat pentru folosirea limbii romane ca limba oficiala in Transilvania.

Acesta si-a exprimat un punct de vedere cu privire la dezbaterile controversate care au avut loc in diverse medii politice si intelectuale din Transilvania la inceputul anilor ’40 ai secolului al XIX-lea, in legatura cu problema limbii oficiale a provinciei. In cele din urma, in anul 1842, Dieta Transilvaniei a legiferat limba maghiara ca limba oficiala. Intelectualul scria in lucrarea „Razboiul limbilor in Transilvania“ aparuta la Brasov, in anul 1842, ca limba comuna a spatiului transilvanean este cea valaha:

Domnii de la Dieta din Cluj voiesc sa vada nascuta o limba de cancelarie, si acu se bucura ca copilul a fost adus pe lume. – A declara o limba drept limba oficiala a tarii nu e nevoie. Caci noi avem deja o limba a tarii. Nu este limba germana, dar nici cea maghiara, ci este limba valaha. Oricat ne-am suci si ne-am invarti noi, natiunile reprezentate in dieta, nu putem schimba nimic. Asta este realitatea. […] Cand se discuta despre o limba comuna a tarii, noi credem ca prin aceasta nu poate fi vorba de alta decat de cea valaha. […] Aceasta realitate nu poate fi contestata“.

Cititi continuarea articolului pe www.adevarul.ro 

 












Turnul Tabacarilor, micul turn care a scris istoria industriei orasului

 

Permiteti-mi sa ma prezint, sunt Turnul Tabacarilor. N-ati auzit de mine niciodata ? Nu ma mir, dat fiind ca m-au uitat cu totii. Cine nu-i cunoaste însa pe fratii mei mai înalti si mai varstnici, Turnul Steingässer si Turnul Forkesch, cei care si astazi se ridica falnici în Zidul Cetatii care odata împrejmuia mandra „perla” a Tarnavei, Medias? Cine nu se gandeste macar o clipa la vremuri trecute, atunci cand intra în oras prin Turnul Forkesch, îndreptandu-se spre Piata Mare, sau cand îl paraseste prin poarta Turnului Pietrarilor (Steingässer), mergand spre Bazna? Vremuri în care cetatenii burgului de altadata erau nevoiti sa se apere în interiorul cetatii de invaziile hoardelor de mongoli, pecenegi, turci, sau de atacurile vreunui suveran rebel.

Cine nu cunoaste Turnul Fierarilor (Schmiedgässer), vrednicul aparator, pe sub care curgea în cetate paraul Mosna, care, cu cele doua brate ale sale, învartea roata morii din josul Ulitei Fierarilor, azi strada I. G. Duca si aproviziona canalul Castelului cu apa. Curgand prin Ulita Noroioasa, paraul aproviziona apoi vechiul iaz si pe tabacari cu apa necesara meseriei lor, purtand afara din oras deseurile rezultate, varsandu-se în raul Tarnava. Cele trei turnuri mai stau si astazi în picioare, în ciuda vicisitudinilor, ramasite ale unei candva mandre familii de turnuri mari si mici si bastioane. Ramasite ale unei familii solide, ai caror membri erau legati de Zidul de aparare, hotarati sa nu lase nici un vrajmas sale strapunga trainica legatura.

Turnuri, ziduri si bastioane înconjurand ca într-un inel cetatea, protejandu-i pe locuitorii acestora, care astfel puteau trudi în timpul zilei si se puteau odihni linistiti în timpul noptii, dupa ce paznicul închidea poarta si preda cheia primarului orasului. Poate ca unii dintre voi l-a vazut în vreo fotografie îngalbenita de vreme pe fratele meu mijlociu, Turnul Zekesch, cel care a fost dintotdeauna cu nasul pe sus si care nici nu se mai uita la noi de mandru ce era, mai ales de cand Împaratul Iosif al II-lea si-a facut intrarea în cetate pe acolo. Au trecut mai bine de o suta de ani de cand a fost demolat, dar lumea înca îsi mai aminteste de el, de crenelurile sale. Dar de mine cine mai vorbeste? De mine, Turnul Tabacarilor, mezinul familiei. Imaginea mea s-a stins din memoria urmasilor. Nici o fotografie, nici o piatra, nici o placa memoriala nu aminteste ca as fi existat si, brat la brat cu fratii mei, am ocrotit si aparat cetatea si pe locuitorii acesteia.

Asa ca am hotarat sa va povestesc cate ceva din trecutul meu, desi, dupa parerea unor istorici, am avut o viata lipsita de importanta.

Cititi articolul in intregime pe www.andreeabooks.wordpress.com

De asemenea partea II-a si a III-a a articolului semnat de catre dr. Hansotto Drotloff in traducerea din limba germana a d-nei Monica Veress-Váczi.

 












Turnul Zekesch – O poarta disparuta a Cetatii Mediasului

Pe vremuri, zidul de aparare al Mediasului avea 6 turnuri, dintre care 3 au fost “turnuri de poarta”, adica erau, puncte principale prin care se facea accesul în oras: Turnul Forkesch a stat de garda la intrarea din sud, la începutul drumului care ducea spre Agnita, Turnul Zekesch în est, pe drumul spre Sighisoara si turnul din Ulita Pietruita (Steingasse) la iesirea spre nord, pe drumul spre Cetatea de Balta, Tg. Mures si Cluj. Turnul Rotarilor pe latura de est nu era legat de nici o poarta de acces sau portita. Turnul de la Ulita Fierarilor (Schmiedgasse) pazea o poarta mai putin însemnata si cel de pe Ulita cu Noroi (Kothgasse) pazea o poarta prin care se iesea pe drumul spre Sibiu.

Spre sfarsitul sec. XIX- lea, în orasele sasesti au început sa dispara portiuni mai mult sau mai putin importante ale sistemelor de aparare. Tehnica militara facuse progrese, astfel ca sistemele de aparare vechi îsi pierdusera utilitatea. Doua motive principale au dus la demolarea (partiala) a zidurilor, a unor turnuri si bastioane : lipsa de bani sau necesitati de înlesnire a traficului.

La Medias, atat sistemul de fortificatie interior – castelul, care înconjura si înca mai înconjoara Biserica Sf. Margareta – cat si cel exterior – zidurile de aparare ale burgului medieval – erau întretinute de Biserica Evanghelica. Înca în 1576 Stefan Báthory a cedat mediesenilor trei zecimi din zeciuiala ce-i revenea, din proprietatile pe malul drept al Tarnavei si alte trei zecimi din zeciuiala ce-i revenea din satul Velt, cu scopul întretinerii sistemelor de fortificatie. Biserica din Medias a administrat aceste venituri pana la sfarsitul sec. XIX -lea, în cadrul unui fond al zeciuelii (“Deciamturfonds”), iar curatorul bisericii avea si functia de “decimator”, adica el era însarcinat sa administreze fondul si sa ia toate masurile de întretinere necesare. Spre sfarsitul sec. XIX-lea, fondurile se consumasera si dupa desfiintarea zeciuelii (în 1848) nu mai curgeau venituri noi, asa ca prezbiteriul a trebuit sa recurga la alte mijloace pentru a scapa de problemele ce s-au ivit.

Azi, doua dintre cele 6 turnuri au disparut. Primul care a disparut a fost Turnul Zekesch, care fusese demolat înainte de 1895; data exacta nu se cunoaste.

Cititi continuarea articolului pe www.andreeabooks.wordpress.com












La multi ani 2018!

La multi ani, dragi colegi!












Craciun 2017, Iubite colege si Iubiti colegi,

Craciun 2017

Iubite colege si

Iubiti colegi,

Bunul Dumnezeu ne-a învrednicit sa ne reîntalnim, pe aceasta cale, cu bucurie si speranta de mai bine. Si de data aceasta sa aduc veste cea mare cu cateva versuri dintr-o colinda bine cunoscuta:

“Praznic luminos, Stralucit, frumos,

Astazi ne-a sosit

si ne-a-nveselit. Ca Mantuitorul

si Izbavitorul, Cu trup s-a nascut

Cu trup s-a nascut”.

Cugetand la ce va voi scrie anul acesta, tot la îndemnul lui Tutu, am dat peste un text al marelui mitropolit Andrei Saguna, care mi-a placut. Va trimit si voua cateva crampeie din acest text care, desi este destul de vechi, si-a pastrat forta mesajului:

“Nu este nici o familie de crestin care nu s-ar bucura si nu s-ar lumina duhovniceste la sarbatoarea de astazi a Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos; nu este nici un suflet crestinesc, care nu ar simti în inima sa aceste bucurii duhovnicesti de Craciun. Ce este înca mai mult, marimea si sfintenia zilei de astazi este asa de puternica, încat mahnitii nu simt astazi nici o durere; saracii nu simt saracia lor; învrajbitii nu vreau sa stie de dusmanie; stapanii se milostivesc catre slugile lor. Cauza acestor simtiri mangaietoare este astazi nasterea Pruncului dumnezeiesc Iisus Hristos, Carele din sanul Tatalui ceresc a adus pentru cei mahniti mangaiere, pentru cei saraci saturare, pentru cei învrajbiti împacare, pentru stapani umilinta, iar pentru slugi ascultare.

Sa nu va mirati de bucuria aceasta obsteasca de care este patruns astazi tot neamul crestinesc, pentru ca, precum nici un fir de par nu poate cadea de pe capul omului fara voia lui Dumnezeu, tot asa si simtirile noastre îmbucuratoare la sarbatoarea de astazi nu sunt urmarile ursitei, ci sunt lucrurile voii marelui si atotputernicului Dumnezeu Savaot, pe care neîncetat Îl praznuiesc îngerii si arhanghelii în cer zicand: Sfant, Sfant, Sfant este Domnul Savaot, plin este cerul si pamantul de marirea lui; osana celui dintru înaltime!”.(Mitropolitul Andrei saguna, Cuvantari bisericesti pentru Sarbatorile Domnesti. Editie îngrijita de Pr. Lect. Dr. Dorel Man, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2003, p. 11.).

Sunt cuvinte frumoase, pline de miez, care te fac sa rezonezi cu toti cei ce împartasesc bucuria Nasterii Domnului. Ne bucuram cu totii pentru ca:

„Hristos se naste, Domnul coboara,

Îngerii canta, Magii Îl adora.

Pastori alearga,

Ieslea o-nconjoara,

Mari minuni se întamplara”.

Sa ne bucuram, asadar, cu totii, pentru ca Prunc tanar spre binele nostru, astazi S-a nascut.

Sfintele Sarbatori sa le petreceti în pace si cu mare bucurie. La multi ani!

Cu mult drag, Vasile Leb

(Textul original primit de la Vasile are diacritice. Regret lipsa lor pe blog..)












Craciun fericit!

In asteptarea mesajului de Craciun al colegului nostru, prof.pr.Vasile Leb, tin sa va transmit, cu drag, urarile mele : “Craciun fericit!” si sanatate !

Mosul sa va aduca multe bucurii !

 












La multi ani Romania!

La multi ani Romania!












Cu Mihai in Cluj-Napoca, doar 2 minute…

Emotie mare atunci cand am inceput sa rasfoiesc acasa albumele primite de la Mihai , aflat intr-o scurta vizita la Cluj….Cam 1-2 min. a durat intalnirea noastra in fata Teatrului National din Cluj, el fiind in masina in drum spre Medias. Important este ca ne-am vazut!
Cu Mihai am o legatura speciala: mai vorbim la telefon, ne mai dam “like-uri”,”share-uri”, este blogger, un coleg bun, etc. Iti multumesc Mihai pentru cadou!
Albumele sunt : “Medias-750 ,Studii, Volumul III-Omagial-“, volum ingrijit de Vasile Marculet si Helmuth Julius Knall si “Topografia monumentelor din Transilvania.Municipiul Medias.Centrul istoric 5.7.1” volum elaborat de Alexandru Avram, editat de Christoph Machat, un album bilingv, intr-o deosebita prezentare, tiparit de Editura Schiller, Sibiu si Bonn.
Albumele pot fi citite online sau descarcate dupa o simpla inregistrare pe site-urile respective.

Foto : MEDIAS 750












Medias, filmare aeriana

Un video pe care-l postez cu cea mai mare placere pe blogul nostru…orasul in splendoarea lui!

Autor : Rares Ciobanasu












Cateva intalniri…

A mai trecut o intalnire, cate au fost : la 37, 40, 45 de ani …si cateva in anii trecuti…
Fiecare s-a intors la viata lui, serviciul/pensia si preocuparile lui.. amintirile din adolescenta timpurie, rascolite atat de puternic in ultimii ani sunt/au fost uitate din nou, sau daca nu, sunt prezente la o intensitate redusa (amintiri deformate de prezentul nostru ca si adulti, de interactiunea noastra ocazionala, …este clar ca nimic nu mai este cum a fost).
Ma apuca o tristete profunda, viscerala, fara explicatii prea multe, ceva in genul celei lasate de versurile si linia melodica a cantecului “Buterfly buterfly” al formatiei A-ha la destramarea lor : “Tomorrow/You don’t have to mean what you say/Left without a reason to stay/Comes the last hurrah/Here’s our last hurrah”, cand ma gandesc la trecutul nostru, adolescenti fiind, dar si la viitorul apropiat.

PS. Fotografia este de la Lacul Stiucilor, Sacalaia, la o partida de pescuit, unde, evident nu am prins nimic.