Liceul Stephan Ludwig Roth, Medias

“In sec.al XV-lea, Mediasul avea statut de oppidum, targ, cu toate ca, in documentul din 1359 apare, in mod izolat, civitas.Orasul isi pastreaza inca mult timp caracterul agrar, posedand intinse terenuri agricole in exteriorul vetrei construite. Autonomia juridica, alegerea conducatorilor, dreptul de a tine targ, inconjurarea cu ziduri, asigurarea pietei de desfacere, reprezinta mirajul care atrage spre oras o masa de mestesugari, in primul rand, dar si de tarani si negustori.Din cauza cresterii populatiei, ca urmare a sporului natural sau a migratiei de la sate, orasul devine tot mai neincapator. Zidurile care il inconjoara devin o piedica in calea extinderii in suprafata. Se produce o aglomerare, aparand constructii noi alaturi de cele de dinainte, spatiile sunt folosite cat mai rational si in sec.al XVI-lea apar primele constructii civile etajate.

Strazile si ulitele (in 1510 in Medias existau 38 de strazi) erau in majoritatea cazurilor inguste, prafoase vara si noroioase pet imp de ploaie, inzapezite iarna, cele mai multe nepietruite, cu pamantbatatorit de copitele cailor si de rotile carutelor. In sec.al XVI-lea apar primele ulite pietruite (str.Honterus). Gunoaiele si lipsa canalizarii produceau mirosuri pestilentiale si erau surse de microbe si boli.

Estimarea numerica a populatiei s-a facut, in general, dupa informatiile oferite de evidenta contribuabililor, dupa numarul de gospodarii schitate in gravurile si planurile de epoca (1666-H.I.Schullenberg, 1699-Giovani Visconti, 1736-Johann Konrad von Weiss, 1750-capitanul Theumern) si dupa documentele primariei sau din arhiva bisericii Sf.Margareta. Deci, un posibil tablou demografic arata asa : 1241-200-400 locuitori ; 1350-900; 1500-1550; 1700-2500; 1796-4265 (2473-sasi, 1515-romani, 82-unguri, 195-tigani); 1850-5337 (2995-sasi, 1817-romani, 264-unguri, 188-tigani, 105-evrei); 1900-8647 (3826-sasi, 2310-romani, 1309-unguri, 220-alte etnii).

Stefan Pascu , in lucrarea “Voivodatul Transilvaniei”, prezinta un studiu demografic al Transilvaniei. In jurul anului 1241, anul marii invazii tatare, in intreaga Transilvanie locuiau cca.550.000 locuitori, inregistrandu-se o densitate de cca.5,5 locuitori/kmp. Pentru comparative, redau cateva date statistice ale numarului de locuitori din diferite orase : Brasovul in jurul anului 1510 avea cca 9.000 locuitori, Sebesul 1.150, Dejul in anul 1540 avea 1.320, iar Tg.Mures pe la 1567 avea 1.200. Pe ansamblul Transilvaniei, Stefan Pascu estimeaza ca  la sfarsitul sec.al XV-lea si inceputul sec.al XVI-lea, numarul sasilor din Transilvania era de cca.80.000 locuitori, aproximativ 17.600 de familii.

Romanii, care in ansamblul Transilvaniei erau populatia majoritara, in Medias aveau o pondere mai mica, locuind in “Maierime”-termen care defineste cartierele dezvoltate “extra muros”, in afara zidurilor cetatii si care provine de la cuvantul german “Meierhof”-gospodarie taraneasca. Caracterul de casta al populatiei sasesti, regulamentele reinnoite regulat (in anul 1621, apare primul regulament al orasului, care la art.16 prevede : “Oamenii din exterior si strainii de oras n-au voie sa cumpere proprietati funciare”. Iar art.20 prevedea “Nu-i admis unui ungur sa cumpere casa”), care interziceau stabilirea “ strainilor” in spatial “intra muros” si care barau accesul romanilor la practicarea in cadrul breslelor a unor mestesugari, au facut ca, pana in sec.XVII-XVIII, locuitorii Maierimii sa aiba ocupatii exclusiv agricole.

Deci, Mediasul medieval era comparabil, din punct de vedere al populatiei, cu orasele din apropiere. Este surprinzator faptul ca in secolele XV-XVII un numar atat de mic de locuitori (din care mai mult de jumatate erau copii si femei), au putut construi, cu mijloacele tehnice de atunci, edificii de amploarea si diversitatea celor pe care le cunoastem astazi. Am amintit in paginile precedente ca voievozii Transilvaniei obligau pe toti locuitorii orasului, indiferent de pozitia lor sociala si pe taranii satelor din apropiere, sa participle la lucrarile de constructii.(va continua)

Aceasta masura a fost necesara, dar nu si suficienta. Fortificatiilor orasului au fost construite in intervalul1490-1534, ulterior fiind efectuate reparatii, suplimentari de turnuri si bastioane, modernizari.”

Download (II-VI)

Sursa : Stefan Ionescu, “Monumente medievale.Medias”, Tiparit Honterus Sibiu