Desi anul acesta Sfintele Pasti ale noastre au sosit mult dupa cele ale catolicilor si protestantilor, semnificatia lor ramâne aceeasi: Bucuria Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Daca natura a reînviat dupa o iarna prea lunga, Învierea Domnului este gajul nemuririi sufletului nostru. De aici si responsabilitatea noastra si aici, pentru vesnicia care ne asteapta dupa ce calatoria noastra pamânteana se va încheia. Caci, prin tot ceea ce a facut El, tot ce a învatat, tot ceea ce I s-a întâmplat, a fost cu rost pentru noi. Tot pentru noi a si înviat, ca sa ne învete prin puterea exemplului Sau ca moartea nu este ultimul raspuns si ultima putere, ci ca exista înviere, ca si noi vom învia, ca nici împotriva noastra moartea nu poate nimic si ca ea poate fi desfiintata. Ea dispune, la vremea rânduita de Dumnezeu, doar de trupul nostru. Sufletul nostru ramâne însa pururea viu, pentru ca el este viata nemuritoare din suflarea nemuritoare a lui Dumnezeu. „Duhul da viata” (I Corinteni 15, 26), caci viata nu vine de la sine. Viata sufletului este de alta calitate decât aceea a trupului si ea va fi în stare, la învierea cea de obste, sa refaca si ceea ce s-a desfacut odata cu moartea întru cele din care a fost alcatuit, adica trupul, redându-ne în fata Dreptului Judecator, într-un chip care scapa întelegerii noastre acum, integritatea identitatii noastre pamântesti.
Invierea lui Hristos ne echilibreaza existenta, gândirea, speranta, comuniunea cu cei dragi, punând pe ambele talere ale balantei destinului nostru viata de aici si de dincolo, acum si în vecii vecilor. De aceea, primul cuvânt pe care l-a pronuntat Iisus dupa Inviere a fost „Bucurati-va!” (Matei 28,9). El a dat sens la toti si la toate. Inviind, le spune celor de atunci si noua de acum:”Eu sunt cu voi pâna la sfârsitul veacurilor” (Matei 28, 20). Prin urmare, nu mai sunteti singuri, si v-am dat voua viata vesnica si în veac nu veti pieri, si nimeni nu va va rapi din mâna mea (Ioan 10, 28).
Si tot El ne clarifica înca un adevar fundamental, prin Învierea Sa din morti: acela ca viata noastra aici, pe pamânt, are un rost limpede si ca nu este indiferent modul în care ne-o orânduim, stiind ca ea este urmata de viata de dincolo. Caci, daca exista înviere, si ea exista în mod indubitabil, atunci suntem responsabili înaintea lui Dumnezeu pentru tot ceea ce facem. De aceea, mesajul de bucurie al Invierii este si unul al responsabilitatii noastre atât în ceea ce ne priveste pe noi, cât si pe semenii nostri. Lucrurile acestea le-au înteles greu chiar si Apostolii, si aceasta dupa ce au trebuit sa guste din cupa durerii de pe Golgota. Pentru noi acum e mai usor de înteles, cu o singura conditie: aceea sa si vrem acest lucru. Experienta de pe Golgota si Invierea ne sunt însa pururea un sprijin în acest demers al nostru.
Sunt convins ca toti va bucurati de acest praznic al sperantei si al iubirii supreme si doresc ca aceasta bucurie sa o împartasim cu totii în comuniunea Invierii. De aceea, va întâmpin cu îndemnul:
„Veniti sa cantam
Lui Hristos cel mort, Ce-i plans cu jale
Ca femeile, ce mir au adus atunci,
S’auzim cu ele: Bucurati-va!”
Hristos a înviat!
Cluj-Napoca Cu mult drag,
Sfintele Pasti, 2013 Ioan – Vasile Leb