Turnul înclinat al bisericii evanghelice si legendele Mediasului

medias

“O seara cetoasa de iarna, cand pe strazile pustii suna doar ecoul pasilor nostri, e perfecta pentru
o plimbare în Mediasul misterios, întesat de legende medievale si urme ale locuirii sasesti. Am
avut norocul sa am drept ghizi dragi oameni ai locului, care s-au straduit sa îmi dezvaluie o parte
dintre povestile Mediasului, avand grija ca pe altele sa le pomeneasca doar în treacat:
Pe zidurile centrului nostru vechi stau semne si figuri ce încifreaza toata istoria orasului. Sasii
aveau secretele lor si le-au cam luat cu ei. Acum nimeni, nici sasii din Germania, nici noi de-
aici nu le mai putem descifra… Cine le va mai sti vreodata pe toate?
Tocmai datorita straniilor simboluri de pe cladirile istorice, candva în proprietatea unor ilustre
familii de sasi, Mediasul si-a castigat renumele de Cetatea luminii, asa cum cu mandrie ti-o vor
prezenta localnicii. Este locul în jurul caruia istoria si imaginatia, nemuritoare legende si teorii
nastrusnice s-au încalcit parca tocmai spre buimacirea completa a turistului de azi. Torcatoarea,
gemenii, strugurii de aur, bufnitele, reteaua labirintica de pasaje de sub oras, ciudate simboluri
presupuse a fi de origine francmasonica, diverse figuri feminine, turnul înclinat al bisericii
evanghelice – doar cateva dintre povestile fascinante ale locului, care te fac sa te întrebi de ce n-
o fi Mediasul si mai cunoscut, si mai vizitat, de acelasi interes ca si Sighisoara sau Sibiul. Dar sa
le cercetam pe rand.

Legendele turnului Bisericii Sf. Margareta
Cu o înclinatie de 2,28 m fata de axa verticala, turnul este în top 10 al celor mai înclinate cladiri
din lume, alaturi de mult mai celebrul Turn din Pisa. Putini stiu ca nu departe, la Rusi/Reussen
mai exista un turn înclinat, cel al bisericii evanghelice de pe dealul din mijlocul satului. Atat
turnul din Medias, cat si cel din Rusi îsi disputa în tacere “titlul” de cel mai înclinat turn din tara.
La construire, se dorea ca înaltimea turnului din Medias sa rivalizeze turnul Catedralei Sf.
stefan din Viena si orice turn de biserica din Transilvania. O ambitie pentru care se spune ca s-
au luat la întrecere si mesterii bisericilor evanghelice din Bistrita si Sibiu, castigand cei dintai.
Chiar daca mandria mediesenilor nu a durat cel mai înalt turn de biserica din Transilvania – are
o înaltime de 68,5 m – turnul bisericii Sf. Margareta se vede de departe, din toate zarile orasului.
Un axis mundi ce domina viata mediesenilor cu acoperisul din tigla smaltuita în diferite culori si
silueta lui zvelta, dar în mod ciudat înclinata.
La jumatatea secolului al XV-lea, turnul a devenit parte a cetatii si timp de un secol au urmat
mai multe etape ale constructiei. Ca si în cazul altor biserici evanghelice din Transilvania, cele
patru turnulete din jur sunt semn ca Mediasul avea drept de judecata. Din înaltimea sa a vegheat
procesele si condamnarile ce se tineau în Piata Mare, ca si la Sibiu, Cluj si în alte burguri
transilvane. În 1880, la ultimul nivel al turnului a fost montat ceasul actual, care indica si fazele
lunii si înlocuia un ceas din secolul al XVIII-lea. La nivelul ceasului a fost amplasata o statueta,
opera lui Kurtfritz Handel, copia fidela a lui Petre din Turn, “Thurm Pitz” cum îi spuneau sasii,
strajerul amplasat initial într-o nisa din coltul sud-estic al turnului. Astazi, Petre din Turn poate
fi este de gasit la Muzeul Municipal.

De ce s-a înclinat turnul
Se spune ca în urma cu cinci secole, atunci cand lucrarea a fost începuta, breasla pietrarilor din
Medias îsi dorea ca turnul sa rivalizeze cu cel al catedralei din Viena. Au apucat de l-au ridicat,
dar orgoliul i-a facut ca mai la lucrul gata sa mai adauge înca trei etaje, ajungand la cei 68,5 m
de acum. Se pare ca terenul instabil sau o eroare de calcul a mesterilor explica înclinarea
turnului, pentru consolidarea caruia înca se gandesc diverse proiecte. Dar bineînteles ca dincolo
de stiinta, faptul neobisnuit este talmacit pe taramul povestilor locale.
Conform uneia dintre legende, turnul ar fi fost construit stramb dintr-o greseala a mesterilor. La
sfarsitul lucrarilor, dupa ce au vazut ca turnul este înclinat, mesterii au dat cu palaria de pamant
si s-au luat de cap. Ei, acuma ce-i de facut? Nici una, nici doua, ca si cum turnul ar fi fost din
plastilina, l-au legat fedeles cu franghii si au încercat sa traga de ele în partea opusa, ca sa îl
îndrepte.
– Hooopa, heeeirup!!
si trebuie ca ar fi functionat, numai ca… Unul dintre cei care tragea de funie a fost distras de o
frumoasa domnita care tocmai trecea pe drum si a uitat sa se mai opreasca, astfel ca turnul s-a
înclinat prea tare în directia opusa, ramanand pe veci asa cum îl vedem astazi.
O alta legenda, asemanatoare cu cea a Babilonului, spune ca mandria nemasurata a mesterilor
medieseni l-a maniat pe Dumnezeu, care le-a pedepsit trufia încurcandu-le socotelile, nu limbile.
Asa se face ca turnul e dintotdeauna înclinat.
Turnul Trompetilor, cum îi spun localnicii, sau al Trompetelor ori al Trambitasilor, si-a primit
numele datorita trambitasului care statea permananet în varful turnului si scruta permanent
zarile, alertand orasul în caz de pericole. Se spune ca trambitasii care nu-si faceau treaba bine
erau adesea aruncati din varful turnului, drept pedeapsa.” (Povesti sasesti)

Publicat prin amabilitatea si cu acordul d-nei Mihaela Kloos-Ilea, autoarea volumului “Transilvania, taramul legendelor”  (pe care va recomand cu caldura sa il descarcati de AICI) ,

D-na Mihaela Kloos-Ilea publica minunate “Povesti sasesti” pe blogul personal aflat la adresa : http://www.povestisasesti.com.

Chiar daca locuieste in Munchen , cu sufletul este in Romania.

Multumim, d-na Mihaela-Kloos-Ilea!

Foto : captura, vol. “Topografia monumentelor din Transilvania.Municipiul Medias”, autor Alexandru Avram

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.