September 27th, 2017 
design 
Cladirea actualului Cafe Bar din Piata George Enescu este un veritabil rebus în piatra.
Maretia si grandoarea arhitecturii acesteia o fac sa fie una una dintre cele mai deosebite constructii din centrul orasului. Realizatorul Nova TV, Jimmy Ionescu ne spune povestea simbolurilor care se gasesc pe cladirea în care a functionat Muzeul Raional Medias, Biblioteca municipala si evident Cafe Bar-ul.
Sursa : www.novatv.ro
August 5th, 2017 design “În Tribuna Croitorilor din Biserica Evanghelica Sfânta Margareta a fost amenajat un mini-muzeu care contine o serie de obiecte rare. Printre ele statuia lui Roland, lazi de breasla dar si bustul umoristului sas Gustav Schuster Dutz. Realizatorul Nova TV, Jimmy Ionescu ne spune povestea obiectelor gazduite de Biserica Evanghelica Sfânta Margareta”.
“Medias, Istorie, Legenda si Adevar”, Nova TV
July 17th, 2017 design 
Fotografii de la Costica primite zilele trecute
June 21st, 2017 design 
Multumim Daniela, Mihai si Costica pentru organizarea evenimentului ocazionat de aniversarea a 45 de ani de la terminarea liceului, promotia 1971-1972 a Liceului Teoretic “Stephan Ludwig Roth”, Medias. Multumim Diana pentru frumoasa seara petrecuta impreuna cu colegii. De asemenea profesorilor nostri dragi pentru prezenta lor alaturi de noi, prof. Jimon Elena, prof. Gaita Monica si dir. Liceului Teoretic “Stephan Ludwig Roth”, Medias, prof. Ion Teodora, pentru cuvintele calde…
Sa ne revedem sanatosi!
June 3rd, 2017 design 
La 3 iunie 1267, Mediasul a fost pentru prima data mentionat documentar cu numele ”Villa Medies”, iar apoi, în 1283, cu numele de ”Sacerdos de Medies”, potrivit volumului ”Enciclopedia Geografica a Romaniei” (2002). În 1359 localitatea a fost declarata oras – ”Civitas Megyes” – avand dreptul de a avea targuri anuale de vite, cereale si fructe.
Municipiul Medias este situat în judetul Sibiu, mai exact în Podisul Tarnavelor, pe valea raului Tarnava Mare. Se afla la 285-307 metri altitudine si la o distanta de 55 km de Sibiu, municipiul resedinta de judet.
Cele mai vechi urme de locuire din zona Mediasului dateaza din neolitic. De asemenea, în aceasta zona a fost descoperita o asezare dacica datand din secolele III-II î.Hr., iar pe Dealul Cucului au fost identificate urmele castrului roman Media.
Între secolele XI-XIV, pe valea Tarnavei au fost adusi sasi. În 1315, regele maghiar Carol Robert de Anjou conferea locuitorilor din Medias, Seica si Biertan, toate drepturile de care beneficia provincia Sibiu, potrivit www.primariamedias.ro. În 1318, a fost acordat un privilegiu sasilor din Medias si seica Mare, privind scutirea de participare la oastea regala si la încartiruire, precum si cu privire la impozite. Tot atunci au fost mentionate pentru prima data scaunele de Medias si seica. La 13 iulie 1508 a fost atestat targul anual de la poalele castelului.
În 1438, sudul Transilvaniei este devastat de turci, ceea ce duce la decaderea celor doua scaune, Medias si Seica. În 1477, cancelaria regelui Matei Corvin a emis un document prin care atesta necesitatea construirii unei fortificatii, cu ziduri de aparare. Aceasta s-a ridicat în perioada 1490-1534, în jurul Bisericii Sfanta Margareta, amplasata în centrul asezarii. Conform unui plan al orasului din 1736, cetatea avea trei porti principale, 4 porti secundare si 19 bastioane cu turnuri. De-a lungul timpului, însa, orasul s-a dezvoltat dincolo de zidurile cetatii, iar o mare parte din acestea nu au mai putut fi conservate pana în zilele noastre.
În ceea ce priveste învatamantul si cultura, ”Schola civitatis”, respectiv, scoala orasului a fost mentionata documentar pe la 1586, potrivit site-ului oficial al municipiului. Între 1771-1781 si-a desfasurat activitatea o tipografie, înfiintata de Johann Sifft. O scoala de fete a fost construita între 1816-1824. În 1871 a avut loc deschiderea scolii agricole din Medias si si-a început activitatea tipografia G. A. Reisenberger. În 1873 a avut loc deschiderea scolii orasenesti de meserii, iar sase ani mai tarziu construirea unei sali de gimnastica. La începutul secolului XX, a fost construit Liceul ”Stephan Ludwig Roth”, precum si scoala ortodoxa romaneasca. În 1924 a fost înfiintat gimnaziul de fete german si între 1936-1937 a avut loc construirea gimnaziului de stat mixt din Medias (largit în 1940 — 1942).
Orasul a suferit pagube importante în secolele XVI-XVII, fiind ocupat, pe rand, de trupele lui Ioan Zapolya (1529), ale principelui Moise Szekely (1603), ale lui Stefan Bocskay (1605), Sigismund Forgach (1611) si Gabriel Bathory (1611). În 1586 s-a confruntat cu prima epidemie de ciuma, urmata de noi epidemii în anii 1601-1604, 1633, 1646, 1653, 1656-1658, 1660-1661, 1717-1718.
De la cele 33 de bresle existente în secolul al XVI-lea, Mediasul s-a dezvoltat ca un important centru comercial si de arta. Datorita istoriei sale bogate, municipiul Medias adaposteste un numar mare de obiective turistice. Printre acestea, se afla zidul de aparare, care înconjura orasul medieval si din care s-au pastrat pana astazi cateva fragmente si cateva turnuri: Turnul trompetilor (1465), Turnul rotarilor (1480-1534), Turnul de poarta al pietrarilor si zidarilor (1507-1534), Bastionul dogarilor (sec XV-XVI), Turnul strazii pierdute (1507), Turnul de poarta (sec. XVI), Turnul fierarilor (sec XVI). De asemenea, în Medias se afla biserica Sfanta Margareta, astazi biserica evanghelica, pentru prima data atestata documentar în 1414, biserica franciscana (1444), casa Krug (1531), caminul Sfantul Anton (sec XV), casa istoricului sas stefan Ludwig Roth (1796), inaugurata ca muzeu memorial în 1970, Catedrala ortodoxa cu hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril (1929-1935), biserica greco-catolica ”Înaltarea Domnului” (construita în 1826 de catre episcopul Ioan Bob).
Mediasul a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La Recensamantul populatiei si al locuintelor din 2011, numara 47 204 locuitori.
Cu prilejul aniversarii a 750 de ani de la prima atestare documentara a orasului Medias, la 3 iunie 2017, Primaria Municipiului organizeaza evenimentul ”Gala Medias 750”. Acesta cuprinde un simpozion national, în cadrul caruia o serie de invitati de marca sustin comunicari despre istoria Mediasului. Muzeul Municipal gazduieste, de asemenea, o expozitie de cartografie, unde vizitatorii pot vedea elemente ale evolutiei urbanistice a orasului Medias. În cadrul unei alte expozitii intitulate ”Renasterea unei legende — Caspari Medias”, mediesenii si nu numai sunt invitati sa descopere misterele unei legende locale. Mai tarziu, atmosfera va fi animata de parada costumelor medievale si a porturilor populare romanesti, maghiare, sasesti si ale romilor. Seara aniversara este marcata printr-un concert extraordinar, în Piata Corneliu Coposu, avandu-i ca invitati speciali pe Cosmina Fulea, Delia si Directia 5 & Alina.
Sursa : AGERPRES
May 30th, 2017 design Actuala cladire a Liceului “Stephan Ludwig Roth” a fost construita în perioada 1910 – 1912 pe baza proiectului arhitectului Fritz Balthes din Sighisoara.
May 7th, 2017 design Dorina , de ziua ta, colegii de liceu iti ureaza “La multi ani!”, sanatate si bucurii alaturi de cei dragi.
“Mai e Rai”, “Florar”, luna mai este asociata cu liliacul (Syringa vulgaris) , un arbust decorativ , un clasic al gradinilor, imbatator si parfumat, ce s-a numarat printre cadourile facute de Soliman al II-lea ambasadorilor Europei Occidentale.
Putini stiu ca florile, dar si frunzele liliacului au si proprietati terapeutice, fiind tonice, astringente si revulsive.
April 20th, 2017 design 
Ce faceti? Ati iesit la pensie, dormiti pana la amiaza?
Vad ca nu mai dati nici un semn de viata pe blog…
Mai avem 2 luni si ne revedem, speram sa ne adunam intr-un numar cat mai mare. Transmiteti cat de repede participarea voastra (si la continuarea intalnirii a doua zi la Bazna) ca sa poata organizatorii cauta cat de repede locatia si pensiuni pentru dormit.
Ca sa va mai trezesc nostalgia (si sa va aduc un zambet pe buze) am mai pus niste poze trimise ieri de Costica Melinte). Una din poze e cu Costica si calul sau Calul si Costica, la inceputul carierei de cursa ( a calului). In rest il vedeti pe Sandu Feteanu, Titi Ilinca, Mihai Popazu si eu cu (bineinteles Costica) in Cartierul de Camine din Brasov (si azi ma intreb ce cautam noi acolo???!!!)
V-am pupat,
Dorin
April 14th, 2017 design 
Sfintele Pasti, 2017
Iubiti colegi si colege,
Hristos a înviat!
Aceasta este Vestea cea Mare pe care au dus-o apostolilor femeile mironosite si pe care ne-o împartasim si noi, unii altora, cu multa bucurie.
Ca în fiecare an, va întampin si eu cu aceeasi veste a Învierii Domnului si, desi aveam de gand sa va spun ceva legat de acest moment unic din istoria omenirii, un simplu telefon mi-a schimbat gandul cu o întrebare neasteptata: Cine a fost primul care a spus:Hristos a înviat? I-am raspuns, conform Sfintelor Evanghelii, ca femeile mironosite, dupa care am facut legatura cu traditia privind ouale rosii de Pasti. Apoi, voind sa stiu si eu mai multe, am dat de un titlu sugestiv: PASTI, nu PASTE! Este o chestiune despre care voiam sa scriu si eu, dar, înca nu am reusit. si, citind aseara Sfintele Evanghelii, mi-a venit în gand o vorba veche: De ce te temi, de aceea nu scapi! La aceste chestiuni as vrea sa ma opresc în cateca randuri, cu gandul ca nu va fi o simpla pierdere de timp. Sa le luam pe rand, dar în alta ordine!
1.Pasti, nu Paste, este titlul unui articol bine scris, care poate fi gasit pe site-ul publicatiei Lacasuri Ortodoxe, de la care am luat unele informatii utile. Asadar, la toate nivelurile, chiar si în mediul bisericesc, s-a inoculat o grava eroare de exprimare în pronuntarea denumirii biblice a celui mai mare praznic al crestinismului: pentru Sfintele Pasti sau Învierea Domnului se foloseste forma peiorativa si stranie de Paste, cu pericolul de a degenera în erezie a conotatiilor biblice si dogmatice, dar si de alterare a limbii romane. Întrucat nestiinta nu este o scuza pentru nimeni, voi face doar cateva precizari necesare, cu privire la denumirea corecta de Pasti, luate din Vechiul si Noul Testament.
Termenul de Pasti are în limba romana numai forma de plural pentru exprimarea corecta a multiplelor lui sensuri, din limba ebraica biblica: Chag ha’Ppesach- Sarbatoarea trecerii, sau Ppesachim-„a trecerilor” (de la pesach-trecere). În aramaica, dialectul evreilor dupa iesirea acestora din Egipt (si vorbit si de Iisus), exista termenul pescha, prin care se definea sarbatosrea iudaica tarzie a Pastilor, cu ceremonialul ei calendaristic. Aceasta este cea mai mare sarbatoare a evreilor si se praznuieste în fiecare an în ziua de 14 Nisan (Aprilie), simbolizand renasterea poporului Israel la o viata noua si libera de de credintele si de robia egipteana, descrisa în Vechiul Testament în cartea Iesirea 1, 8-11,10. La vechii evrei „Pastile” se mai numeau „Sarbatoarea Domnului” (Chag-la Yahaweh), datorita instituirii ei divine (Iesirea 12, 14), semnificatia de baza a termenului „Pesach-Pasti” aflandu-se la Iesirea 12, 12-13
În vocabularul crestin, termenul ebraic „Pasti” a fost preluat fara nici o dificultate, pentru ca Patimile si Învierea Domnulul au coincis cu Pastile evreiesti, dar cu semnificatii deosebite. În Noul Testament se gasesc multe locuri în care sunt amintite Sfintele Pasti, dar eu amintesc doar doua: Învierea lui Lazar din Betania s-a savarsit „aproape de Pastile Iudeilor”-ultimul Pasti petrecut de Iisus la Ierusalim (Ioan 12, 3.), iar începutul „Drumului Crucii” este cu precizie mentionat: „si era vinerea Pastilor, ca la al saselea ceas…” (Ioan 19, 14). Prin urmare, noi nu praznuim „Pastele”, ci „Sfintele Pasti”.
2. Pe scurt, cea de a doua întrebare era: Cine a spus prima data „Hristos a înviat”? Raspuns exact nu avem. Sfintele Evanghelii ne spun ca, dupa ce a trecut ziua sambetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov si Salomeea au cumparat miresme, ca sa vina sa-L unga si dis de dimineata, în prima zi a saptamanii (Duminica), pe cand rasarea soarele, au venit la mormant… si intrand în mormant, au vazut un tanar sezand în partea dreapta, îmbracat în vesmant alb, si s-au spaimantat. Iar el le-a zis: Nu va înspaimantati! Cautati pe Iisus Nazarineanul, Cel rastignit? A înviat! Nu este aici. Iata locul unde L-au pus. Iar ele au fugit cuprinse de frica si n-au spus nimanui nimic, fiindca se temeau. În aceeasi zi (Duminica), Iisus S-a aratat întai Mariei Magdalena care a vestit pe cei ce fusesera cu El…si ei, auzind ca este viu si ca a fost vazut de ea, n-au crezut (Marcu 16, 1). Atata ne spun Evangheliile, continuand apoi cu aratarile Sale. Oamenii au încercat sa puna cuvintele amintite pe seama Maicii Domnului, dar vedem ca Marcu nu o aminteste aici, ceea ce nu exclude , însa, o alta posibilitate, numai ca nu stim. Exista, însa, o bogata traditie privind ouale rosii de Pasti si e posibil sa existe o legatura între cele doua aspecte. Iarasi amintesc doar doua: cea dintai ne spune ca saducheii si fariseii sarbatoreau omorarea lui Iisus ca pe o victorie, si, întrucat cunosteau bine Scripturile, stiau ca El le-a spus ca va învia, dar unul dintre ei a spus: „Cand va învia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va învia si Iisus”. Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au facut rosii, iar cocosul a început sa bata din aripi. O alta legenda spune ca, la piata, unde ajunsese voba ca Iisus a înviat, o precupeata mai guresa, care vindea oua, a spus: „Eu nu voi crede ca El a înviat, asa cum nu cred nici ca ouale acestea se vor înrosi”. si atunci, ouale s-au facut rosii, iar ea a spus: „Adevarat a înviat!”. si de atunci spunem: „Hristos a înviat!” si raspundem „Adevarat a înviat!” Dar cea mai raspandita este legenda potrivit careia Maica Sfanta, venind la cruce pentru a-si jeli fiul, a adus un cos cu oua care s-au înrosit datorita sangelui care a curs pe ele. Evident ca acestea sunt încercari pioase de explicare a unor situatii despre care nu avem informatii precise. Noi ramanem, însa, la adevarul relatat de Sfintele Evanghelii.
3. În sfarsit, amintesc episodul relatat la Matei 27, 62-66: Dupa ce Mantuitorul a fost pus în mormant, a doua zi s-au adunat arhiereii si fariseii la Pilat zicand: „Doamne, ne-am adus aminte ca amagitorul acela a spus, fiind înca în viata: Dupa trei zile Ma voi scula. Deci, porunceste ca mormantul sa fie pazit pana a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui sa vina si sa-L fure si sa spuna poporului: S-a sculat din morti si va fi ratacirea de pe urma mai rea decat cea dintai. Pilat le-a zis. Aveti straja; mergeti si întariti cum stiti. Iar ei, ducandu-se, au întarit mormantul cu straja, pecetluind piatra”.
Nu le-a folosit la nimic. De ceea ce se temeau, nu au scapat, fiindca Iisus a înviat. Iar noi ne bucuram, marturisind: „Hristos a înviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le!”
Tuturor va doresc multa bucurie si împlinire.
Cu drag,
Ioan-Vasile Leb
Vinerea Mare, 2017
Foto : www.manastirea-techirghiol.ro
April 13th, 2017 design Iepurasul fotografiat intr-o vitrina, sa va aduca zile senine, luminoase, bucurii in preajma si cu ocazia Sarbatorilor Pascale!
In asteptarea mesajului de Paste al colegului nostru, prof.preot Vasile Leb,
Va doresc Sarbatori fericite!
March 27th, 2017 design Detalii despre evenimentul din luna iunie veti afla descarcand fisierul “Invitatie 17 iunie,2017.doc”
Costica a creat o pagina pe reteaua de socializare Facebook ,Promotia 1972, Stephan Ludwig Roth, Medias, la adresa : https://www.facebook.com/groups/1482437125164457/ ; este grupul colegilor nostri care au pagina pe Facebook, veti afla ultimele noutati privind intalnirea din luna iunie.
Pentru cei care nu au pagina pe FB, accesati blogul!...Voi posta stirile relevante privind intalnirea, (cele de pe FB…) Pentru alte detalii va rog sa-i contactati telefonic pe Daniela , Costica si Mihai.
March 6th, 2017 design Iti dorim sanatate si bucurii…
La multi ani!
The Beatles :
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
February 13th, 2017 design La multi ani, Mihai!
Colegii iti ureaza “La multi ani!”, sanatate si bucurii…Sa ne revedem cu bine la vara!
February 9th, 2017 design Bravo (pentru mine ramai tot) Mihaita!
Asa cum te-am stiut in adolescenta, asa ai ramas, activ, cu mult Spirit civic si mai ales cu o gandire sanatoasa.
Sa ne vedem sanatosi la intalnire!
Dorin (nonadmiralul)
February 4th, 2017 design
January 11th, 2017 design 
Cititi un articol de Mircea Hodarnau , “Prezentarea siglei Medias 750”; particula “me” (eu) din Medias a scos in evidenta legatura emotionala dintre persoana si oras si, mai departe a identificat : caldura-iubirea, socialul si aventura, femininul si energia, integritatea si succesul, naturalul si eticul (conform prezentarii facute de catre iDesign Romania) in relatia amintita.
Foarte frumos!
(Noi ne amintim desigur si de momentul 1967, nu-i asa?)
January 8th, 2017 design December 31st, 2016 design La multi ani 2017!
La multi ani!, voua, dragi colegi…
Va doresc un An Nou bun!
December 23rd, 2016 design 
Craciun 2016
Iubite colege,
Iubiti colegi.
Suntem, din nou, În pragul Nasterii Domnului, eveniment al bucuriei si al întampinarii Pruncului care a schimbat lumea si continua s-o schimbe. Vor fi de acord cu mine cei care I-au înteles mesajul. Iar ceilalti trebuie sa accepte ca El a împartit istoria în doua: cea dinainte si cea de dupa El. Eu nu voi insista asupra celorlalte chestiuni legate de Craciun, ci va voi împartasi doar o precizare necesara, si anume:
În Mihaileni, comuna în care am vazut lumina lumii si am crescut pana la venirea la Medias, am fost contrariat de faptul ca se colinda Patru pastori, în timp ce peste tot se colinda Trei pastori. M-am întrebat de multe ori cum s-a ajuns la aceasta nonconcordanta. Este clar ca cifra 3 este, la evrei, simbolul perfectiunii. De aceea avem Sfanta Treime, Trei crai, Trei pastori etc. Pe de alta parte, cifra 4 simbolizeaza cele patru puncte cardinale, asa încat ar fi fost si aceasta explicatie normala: cei Patru pastori sa vina din cele patru puncte cardinale sau cele patru zari. Asadar, ambele explicatii ar fi plauzibile, dar care este adevarul? Cum a rezolvat traditia crestina aceasta aparenta contradictie? Iata cum: stim, din traditie, ca au fost Trei magi (pastori, crai…) care, îndrumati de stea, au calatorit în prezilele Nasterii Domnului spre Betleemul din Iudeea. Le stim si numele: Melchior, Baltazar si Gaspar, iar dintr-o veche Evanghelie a Bisericii Armene aflam si rangul lor: Melchior era Regele Persiei, Gaspar, Regele Indiei si Baltazar, Regele Arabiei. Ajunsi la Betleem, ei I s-au închinat Pruncului, daruindu-I aur, smirna si tamaie, simbolizand cele trei demnitati sau slujiri ale Mantuitorului: împarat, arhiereu si învatator (prooroc). Amanunte privind Nasterea Domnului aflam mai ales în Evanghelia de la Matei.
Traditia ne spune, însa, ca a mai existat un al patrulea Mag, numit Artaban. Acesta s-a înteles cu ceilalti trei sa se întalneasca într-un anumit loc din Babilon, înainte de a porni spre Betleem. si-a vîndut toate bunurile si a cumparat trei pietre scumpe, un safir, un rubin si o perla, ca sa le daruiasca Noului Nascut.
Plecand spre locul de întalnire, a vazut un om ranit. Nu-l cunostea, dar i s-a facut mila de el. Ca sa-l poata interna într-un spital, Artaban a trebuit sa-si vanda safirul. A facut-o fara ezitare, fiindca era un om milos. Din cauza ca s-a ocupat de omul acela, cand s-a dus la locul de întalnire cu cei Trei Magi, nu i-a mai gasit. Plecasera.
Atunci, a plecat singur catre Betleem. Cand a ajuns acolo, cineva i-a spus ca cei Trei Magi fusesera, dar ca erau deja plecati. Nici pe Prunc nu l-a mai gasit. I s-a spus ca plecase în Egipt împreuna cu familia. ‚Trebuia sa nu întarzii’ , si-a zis el dezamagit. ‚Trebuia sa ma închin Noului Rege. Voi pleca sa-L vad în Egipt’.
Tocmai în acest timp soldatii lui Irod, executandu-i poruncile, ucideau pruncii. O femeie se lupta cu un soldat sa-si salveze copilul. ‚Stai, striga Artaban, îti dau rubinul acesta daca lasi copilul sa traiasca’. Soldatul a fost ispitit de piatra scumpa, a luat-o si a plecat. Copilul a fost salvat.
Artaban a plecat catre Egipt, cautandu-L pe Iisus ani de zile, dar nimeni nu-i putea da informatii exacte. Îl purtau dintr-un loc într-altul. Abia peste 33 de ani a ajuns din nou la Ierusalim. Aici a auzit ca un asa-zis Rege al lui Israel fusese rastignit chiar în ziua aceea. Îsi dadu seama ca era chiar Acela pe care îl cauta el, asa încat s-a hotarat sa mearga pe Golgota sa-I prezinte singurul dar care îi mai ramasese: perla.
Însa pe drumul spre Golgota fu oprit de o scena crancena: o tanara fata nu putea scapa din mainile a doi soldati romani care o brutalizau. Compatimind-o, le oferi soldatilor perla ca s-o lase în pace. Au luat-o. Spre dupa-amiaza, ajunse Artaban în fata crucii pe care era rastignit Iisus, care agoniza.
‚Am fost flamand, si Mi-ai dat sa mananc; Am fost însetat si Mi-ai dat sa beau; Am fost strain si M-ai primit; Am fost gol si M-ai îmbracat; Am fost bolnav si în închisoare si M-ai vizitat!’, auzi din gura lui Iisus.
‚Nu-i adevarat, protesta Artaban. Cand Te-am vazut flamand si ti-am dat sa mananci, sau însetat si ti-am dat sa bei? Cand Te-am vazut strain, si Te-am primit, gol si Te-am îmbracat, bolnav si în închisoare si Te-am vizitat? De treizeci de ani Te caut, si nu Te-am gasit, si nu Te-am slujit, Doamne!’.
De pe cruce auzi vocea lui Iisus: ‚stiu, stiu totul. Întrucat ai facut acestea unora dintre fratii mei, Mie Mi-ai facut. Darurile tale au ajuns la mine!’ Artaban a fost fericit.De pe cruce, Mantuitorul i-a repetat cuvintele Judecatii din Urma, socotindu-l printre cei mantuiti, pentru faptele bune pe care le facuse celor în suferinta si celor ce aveau nevoie de ajutor.
Traditia aceasta, pe care o puteti gasi si la: Antonie Plamadeala, Talcuri noi la texte vechi, Sibiu, 1989, p. 71, fusese, cu siguranta, cunoscuta de cei care au compus colinda din Mihaileni. Noi o cantam cu multa bucurie, chiar daca nu stiam izvorul primar. O cantam si acum si ne bucuram.
si pe voi va întampin cu frumoasele versuri ale altei colinde :
– Astazi S-a nascut Hristos,
– Mesia, chip luminos.
-Laudati si cantati
-si va bucurati.
Cu multa bucurie pentru toti,
Ioan Vasile Leb
December 23rd, 2016 design 
Va doresc un Craciun fericit la toti , cu liniste si bucurii…si un pic de zapada!
Cu drag, Tutu
December 5th, 2016 design 
Dragii mei , nu am mai postat de mult si îmi cer scuze pentru acest fapt. Si acum postez ceva cu întârziere dar am considerat ca intereseaza mai ales pe cei plecati din Medias ! Dupa cum vedeti si pe mine ma cam chinuie asta cu pozele cu toate ca nu am o camera prea grozava , deci daca nu au iesit prea grozave asta e ! Deci asa a fost la Medias !
December 1st, 2016 design 
1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei, cateva imagini de la Parada militara din P-ta Avram Iancu, Cluj-Napoca.
November 7th, 2016 design La multi ani Dorin! ; La multi ani Vasile!
Va doresc o zi minunata la amandoi! Va pup cu drag, Tutu
October 28th, 2016 design 
Asa cum am promis am mai selectat niste poze cu grupa din Mallorca.
Sanatate la toti,
Dorin
| M | T | W | T | F | S | S |
|---|---|---|---|---|---|---|
| « Nov | ||||||
| 1 | 2 | 3 | ||||
| 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
| 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
| 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
| 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | |
