Expo personala de fotografie

[Best_Wordpress_Gallery id=”2″ gal_title=”EXPO PERSONALA”]

Prima mea expozitie personala de fotografie, 17 -23 decembrie 2014, Restaurant Napoca 15, cu Dan Buldus, invitati prof.univ.dr.Dorel Gaina-U.A.D.Cluj-Napoca si ing.Albu Mircea, ArtImage Cluj-Napoca.

Aceleasi imagini, intr-o alta prezentare, le gasiti AICI

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

I.V. Leb, Craciun, 2014

Craciun fericit!

Iubite colege si iubiti colegi,

Sosit-a Praznicul iara,
De care ne bucuram,
Ca Iisus, din cer, coboara,
Sa se nasca-n Betlehem,
Din Fecioara, Maica Sfânta
si Mama lui Dumnezeu.

Da, asa colindam si ne bucuram din nou ca Bunul Dumnezeu nu ne lasa, nici nu ne uita, ci e mereu alaturi chiar daca noi nu pricepem aceasta realitate. Pentru unii, versurile de mai sus pot fi chiar o piatra de poticnire, facându-i sa spuna ca e neverosimil, ca ar exista aici cel putin doua afirmatii contradictorii. Cea dintâi afirma ca Iisus este, concomitent, atât în cer, cât si pe pamânt! Cea de-a doua se refera la Maica Domnului care naste, dar ramâne tot fecioara! Pentru cel ce nu crede în Dumnezeu, ambele afirmatii ar fi imposibil sa fie adevarate. Pentru un credincios, însa, ele sunt adevarate, întrucât el nu se rezuma doar la ratiunea umana, ci lasa loc si pentru actiunea lui Dumnezeu în lume, totul devenind verosimil, întrucât la Dumnezeu totul este posibil. Am spus altadata câteva lucruri în acest sens, asa încât nu dezvolt aici aceasta idee, ci reiau cele spuse de colind: Iisus este în cer, întrucât este Dumnezeu si coboara, în ieslea de la Betlehem, pentru a se naste ca om, din Maria, Maica Sfânta care, asa cum spun Scripturile, a primit Fiu de la Duhul Sfânt, nu din împreunarea ei omeneasca cu Iosif, logodnicul ei. Întrebarea poate merge si mai departe: A fost necesar ca El sa se nasca luând chip de om? Caci El, ca Dumnezeu, ne putea mântui si altfel! Întrebare corecta, numai ca trebuie adaugat faptul ca Dumnezeu a hotarât sa-l trimita pe Fiul Sau în lume, sa fie asemenea noua pentru a fi solidar cu neamul omenesc, iar oamenii sa priceapa mai bine ceea ce li se întâmpla, preluând si partea lor de responsabilitate în actul propriei lor mântuiri. Pentru aceasta, evreii au fost pregatiti de Dumnezeu în mod special, prin Scripturi, minuni si Prooroci care au prevestit, cu secole înainte, toate cele ce se vor întâmpla. De aceea, Biblia, adica Sfânta Scriptura a Vechiului Testament, nu este altceva decât istoria acestor proorocii, iar Noul Testament este istoria împlinirii acelorasi proorocii. Iar împlinirea lor începe odata cu Nasterea Pruncului Sfânt în ieslea Betlehemului, culminând cu Învierea din morti a Domnului Iisus Hristos. Si fiindca la Dumnezeu totul este cu putinta, noi ne bucuram si Îl preamarim pe El atât ca Prunc mititel, cât si ca Mos Craciun, adica Cel Vechi de Ani, caci este vesnic.
Ca sa nu ma lungesc prea mult, schimbând registrul, doresc sa va împartasesc o bucurie de dascal, prilejuita de o carte pe care tocmai am citit-o: Pr. Gheorghe Hentia, O calatorie în America, Ed. G.V.Gârdan si D. A . Alic, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2014. Este, de fapt, jurnalul de calatorie al Preotului Hentia, care a fost în Canada si America în anii 1910-1912. Cu un spirit extraordinar, acesta reuseste sa ne ofere o icoana a Canadei si Americii, cu bunele si relele sale, precum si a migratiei românesti de acolo, tot cu bunele si relele sale, facând, nu de putine ori, comparatie cu situatia, la acea data, a românilor din Transilvania. Va redau doar o singura relatare care, ca dascal, m-a pus pe gânduri, având în vedere starea precara a învatamântului nostru actual. Iat-o: Relatiunile dintre învatator si elevi sunt cum nu se poate mai prietenesti si intime; el e, în realitate, privit ca binefacatorul lor, ca prietenul si omul cel mai încrezut al lor. E cunoscut, ca nicairi în lume nu se da o libertate mai mare copiilor, decât în America. (În Statele Unite nici parintii n-ai voie sa-si bata copiii lor);…sunt zburdalnici afara de scoala, când însa s-a început instructia domineaza cea mai desavârsita ascultare. Disciplina nu se tine cu trestia (care, de altfel, lipseste din scoala), ci mândria personala si sociala e infiltrata în elev în asa grad, încât la comiterea unei transgresiuni e de ajuns pentru el o privire severa sau un cuvânt dojenitor, pentru ca si cel mai mic dintre ei sa plece capul si sa roseasca la fata. Iubirea si stima aceasta a elevului fata de învatator e infiltrata de parintii aceluia. Englezul nu-si sperie copilul sau cel mic, când acesta comite o fapta nepermisa, cu cuvintele: “Las ca te dau eu pe mâna dascalului”- cum o fac românii, ci: “daca nu te porti cuviincios, nu-ti dau voie sa mergi la scoala!”. – Ca sa ramâna acolo un copil fara carte, e esclus”. Impresionant, nu?
Sper ca aceasta carte sa fie citita de cât mai multi si sa ia aminte. Iar Craciunul este un prilej si pentru aceasta, mesajul lui fiind acela de înnoire a întregii creatii, deci, si a noastra, a tuturor.
De aceea, va întâmpin cu îndemnul de bucurie: Hristos se naste, mariti-L Hristos, Cel din ceruri, întâmpinati-L ! si cu bucurie laudati-L, ca S-a preamarit!.

Va îmbratisez cu drag, dorindu-va sa aveti Sarbatori fericite si Un An Nou binecuvântat.
Cu drag, Ioan-Vasile Leb

Sarbatori Fericite!, Craciun fericit!

danielabarna danielabarnafica

“Draga Tutu, dragi colegi,
Sarbatori Fericite!, Craciun fericit!.
Multumesc ca am ramas pe lista de contacte a promotiei noastre. Ma bucur si citesc toate informatiile despre voi.
Draga Tutu, “dumnezeu sa-ti tina naravul” sa te ocupi mai departe de blog, e excelent! si multe infos trimit mai departe fiicei noastre in Australia – si ea a fost cativa ani la scoala noastra si-a petrecut copilaria in Mediasch…
Va doresc la toti sanatate si fericire cu familiile voastre
Daniela (Barna)”

Salutari la toti!

Multumim Tutu pentru interesul si efortul depus (si nu numai fizic) pentru ca acest blog sa suparvietuiasca si pentru ca de Sarbatori sunt plecat din tara, doresc de pe acum, tuturor colegilor si familiilor ,,La multi ani !” cu sanatate si Sarbatori fericite, alaturi de cei dragi ! Sa dea Dumnezeu sa avem un an mai bun , mai linistit si bolile sa ne ocoleasca !

Cu drag, Mihai Beu

Mea culpa!

Conversatie privata-instalatie

Buna seara dragi colegi!

A trecut ceva vreme de cand nu am mai postat pe blog…Vina-mi apartine : am schimbat operatorul de hosting si formalitatile de inregistrare au durat ceva (sigur, datorita nepriceperii mele si de ce sa nu recunosc si a altor factori…)

Sunt in masura sa va anunt ca puntea de legatura dintre noi exista si, va continua sa existe cat timp nu va veti pierde interesul in a afla cate ceva despre fiecare dintre noi, daca astfel de stiri imi parvin…sau va parvin voua pe alte cai..

Le voi anunta cu cea mai mare placere,  depinde si de voi.. uneori parca uitam unii de ceilalti …(dar asta ar trebui sa fie ceva imposibil, pentru ca existati toti in gandurile fiecaruia dintre noi, chiar fara a va da seama, nu-i asa?)

Se pare ca nu sunt toate postarile, sincer sa fiu nu mai stiu ce lipseste, nu asta este important ci faptul ca vom continua sa fim impreuna prin intermediul blogului.

Uneori ne mai vedem cativa, alteori cate doi-trei, ceea ce este bine….

Va pup cu drag pe toti,

Tutu

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

“Karl Hoeffkes – Mediasch in Siebenbürgen 1939”, imagini originale de la 1939

medias-1939

Pe parcursul a aprox.30 de sec. putem vedea imagini din Piata Mare a orasului Medias la 1939  intr-o zi de targ probabil, cateva personalitati locale si imagini din Copsa Mica intr-un perimetru de exploatare gaze naturale, in urmatorul min.

Doar 40 de vizualizari : un documentar despre Mediasul medieval, facut de TVR2, primul dintr-o serie de 6 episoade… istorie si cavaleri de Medias  (Ordinul Cavalerilor de Medias).

O stire care ne bucura pe toti

01-centru_medias

Turnurile si zidurile cetatii din municipiul Medias (judetul Sibiu) vor fi reabilitate cu 26 de milioane de lei de la Uniunea Europeana, prin Programul Operational 2007-2013, Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, conform unui comunicat remis vineri AGERPRES.

Prin aceasta investitie vor fi reabilitati 7.736 metri patrati de ziduri de fortificatie si trei obiective turistice: Bastionul Cutitarilor, Turnul Pietrarilor si Turnul Rotarilor.

“Vreau sa subliniez faptul ca proiectul de reabilitare a turnurilor si zidurilor cetatii este unul complex care vizeaza si lucrari de amenajare a zonei, respectiv alei pietonale, dar si piste pentru bicicleta, montarea de banci, de stâlpi informationali, dar si parcari. Consider ca este de datoria noastra sa reabilitam, sa conservam si sa promovam obiectivele turistice ale Mediasului. Mai avem un singur pas pentru ca acest proiect sa devina realitate si am încredere ca dupa finalizarea lui pontentialul turistic al Mediasului va creste. Totodata, vreau sa multumesc cetatenilor care au înteles importanta acestui proiect pentru Medias si au procedat la dezafectarea garajelor din zona”, a declarat primarul Teodor Neamtu.

Stire preluata de pe site-ul www.agerpres.ro

Poveste cu Felicia

Suntem impreuna la Felicia, in  Cluj, la o cafea si o poveste….Va aratam un avion usor, ca exemplu al unei postari simple cu o fotografie luata la intamplare din calculator ; este urmarea dorintei lui Felicia de a comunica cu voi si de-a va saluta dragi colegi….

Va salutam astfel din Cluj, pe toti, in incercarea noastra de a mai afla cate ceva despre voi; mai scrieti-ne pe mail, blog. Felicia si Tutu599236_393694987343791_1298741152_n

La multi ani!, Dorin

Justyna-Kopania-painting La multi ani !, Dorin,  sanatate si bucurii alaturi de cei dragi iti ureaza colegii de liceu, promotia 1972 a Liceului Stephan Ludwig Roth, Medias. Cu drag, colegii

[Superbe marinele artistei poloneze,  Justyna Kopania!…]

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Despre Sala Multifunctionala de Sport (…printre tineri constructori)

sala-polivalenta

“Fatada are mai multe straturi: in exterior ia forma unei retele gigantice, generata parametric, sugerand deformarile unei plase de poarta in timpului unui gol. Urmatorul strat inchide ferm sala de sport, fiind translucid sau transparent si orientand privirile spre punctele cheie ale salii. Arena interioara este adaptabila mai multor scenarii, prin structurile amovibile propuse pentru diferite jocuri sau concerte. Cladirea va avea o fatada moderna , cu folii care isi schimba culoarea pentru a fi in ton cu stadionul municipal. Folosim o tehnologie speciala, care speram sa demonstreze ca sala din Cluj va fi cea mai moderna din tara si la standarde europene” (arh.Serban Tiganas)

La multi ani! , Vali

vali-la multi ani

Vali, “La multi ani !”  iti ureaza colegii de liceu ; bucurii si sanatate alaturi de Felicia si Larisa.

Te pupam,

Tutu si Mary, toti colegii, cu drag.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Graffiti [III]

sh584sh588sh589sh590

La fotografiat graffiti, cu un amic, prin halele dezafectate ale Clujului.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

La multi ani, Dorina !

flori-de-liliac

Asociez informatia pe care am gasit-o intamplator pe internet, referitoare la “Sarbatoarea Liliacului” din satul Ponoare, cu ocazia perfecta de a-i ura colegei noastre Dorina, acum, in plina primavara, de ziua ei, “La multi ani! “, sanatate si bucurii, urari din partea colegilor de liceu.
Stiind ca urmeaza ziua ei, cautam pe internet o fotografie “still life” cu liliac (arbustul…), din spusele lui Dorina, floarea preferata. Este greu sa gasesti una ca lumea, cel putin pentru gustul meu si, singura fotografie cu liliac pe care o am, am mai postat-o. Asa ca de data aceasta, lipsit de originalitate, am ales fotografia pe care o vedeti, placuta totusi…
Revenind, nedeia, “Sarbatoarea Liliacului” are loc in Padurea de liliac la sud de satul Ponoare, in cea mai mare rezervatie naturala de liliac din Romania, unica si, intinsa pe o suprafata de aproximativ 20 de ha.
Fiindca lui Dorina ii plac si melodiile formatiei The Who, am cautat o melodie care sa reflecte spiritul generatiei noastre si, ce altceva mai bun putea fi decat “My Generation” din 1965, anii cand toti colegii aflam cu surprindere, bucurie si incantare ca exista muzica formatiilor The Beatles, The Rolling Stones, etc., o multime de alte formatii de muzica pop-rock…care ne-au facut anii de liceu de neuitat!
La multi ani, Dorina!  Cu drag, colegii de liceu

Scurta istorie a orasului (II)

“…Victoria repurtata de turci in fata armatelor maghiare in batalia de la Mohacs (29 august 1526) deschide pagini noi in istoria Transilvaniei si implicit a Mediasului.Tronul devenit vacant al Ungariei in urma decesului lui Ludovic al II-lea a fost atribuit simultan, de catre nobilii divizati in tabere adverse, celor doi pretendenti : Ferdinand de habsburg (care invoca dreptul sau de mostenitor al coroanei Ungariei si se va incorona la Praga) si Ioan Zapolya (1510-1525), voievodul Transilvaniei (care se incoroneaza rege la Buda la 5 noiembrie 1526). Lupta dintre cei doi adversari se va desfasura , in principal, in Transilvania. Inca din aprilie 1527, prin solul sau Paul Podwynyai, Ferdinand I ia legatura cu orasele conduse de patricianatul sasesc- Sibiu, Brasov, Bistrita, Sighisoara, Medias si Sebes si cu nobilii transilvani. O victorie asupra lui Zapolya determina cresterea influentei pe care Ferdinand o are asupra sasilor.
Amandoi rivalii cauta sa-si asigure sustinerea lor de catre domnul Moldovei, Petru Rares (fiu natural al lui Stefan cel Mare, accede la tronul Moldovei  dupa moartea lui Stefanita). In scopul acesta, Ferdinand I il trimite pe Georg Reicherstorffer intr-o prima solie in Moldova. Acesta publica in anul 1550 la Viena un text in limba latina, in care descrie aspecte geografice, sociale, demografice, economice etc. intalnite in drumul sau prin Transilvania. Solul regal spune : “aceasta provincie se imparte intre trei natiuni ce se deosebesc intre ele prin religie, moravuri, obiceiuri, si intrucatva prin legi si care locuiesc  in aceasta regiune pe portiuni deosebite, adica sasii, secuii si ungurii. Printre acestia locuiesc si romanii insisi, bastinasi ai acestor provincii, in sate  si posesiuni retrase; neam de oameni foarte aspru, hranindu-se doar din cirezi si turme si adesea chiar din rapirea hoteasca a vitelor  si cailor” . Despre sasi afirma : “Mai intai acest neam al sasilor , adus in acest loc spun ei din germania si care are multa tragere de inima pentru munca campului…, se foloseste de limba saseasca…Si sa mai adaug si aceasta : ca ei intrec cu mult natiunile celelalte atat prin blandetea moravurilor, cat prin pietate si constiinta”. Concluzia este : “Locuitori ai acestui pamant sunt si romanii, dar raspanditi, fara un sediu precis. Iar germanii sau sasi au pretutindeni cetati foarte tari si orase si intrec usor prin toate mijloacele natiunile celelalte.Pamantul, prin firea sa , este foarte bogat in aur, argint, vin, cereale, pasuni, vite, izvoare, rauri,pe scurt au toate cele ce tin de folosul si inlesnirea vietii, astfel ca nu din intamplare a fost numita Transilvania de cei vechi : comoara regatului  Ungariei”.  Mediasul  este mentionat in cateva randuri, acordandu-i rangul de capitala a celor Doua Scaune, “alte doua osebite” de cele sapte scaune sasesti. In randul celor opt capitluri parohiale principale care impreuna formeaza “Universitas” este mentionat si capitlul Medias cu treizeci si sase de localitati. “Orasul Medias, care este asezat in mijlocul Transilvaniei, este producator de vinuri si destul de imbelsugat in toate celelalte lucruri folosind la castigul sau traiul comun, si nu este necunoscut multumita dezastrului raposatului guvernator Ludovic Gritti.”

[extrase din “Monumente medievale.Medias”, Stefan Ionescu, Tiparit Honterus Sibiu]

Download

medias-aeriana

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Nu-i asa ca va place?!

Deep Purple with Orchestra Live At Montreux 2011 Part 1 [Part 2]

<Priviti si ascultati “cap- coada” ca merita!!! > (Vasile S.)

Da Vasile,  merita, multumim!…

sh565

O filmare aeriana de exceptie a centrului orasului Medias realizata de dl.Mircea Rotaru, postata pe contul lui de Facebook si preluata de Medias News.  Click pe imagine pentru a viziona in HD si full screen mode superbele imagini surprinse dintr-un minielicopter cu o camera  GoPro Hero (probabil) .

Nu-i asa ca va place?!

 

 

Pr.prof.dr. I.Vasile Leb : Paste 2014

easter bunny wallpaper 10

 

Sfintele Pasti, 2014

 Iubiti colegi si colege,

Pentru intreaga omenire si pentru fiecare dintre noi a sosit, din nou, ziua marii bucurii a Invierii Domnului. Ca de fiecare data, ea reinnoieste intreaga natura si, mai ales, fiinta noastra cea firava si puternica in acelasi timp, dar care are nevoie, iara si iara, de sprijinul lui Dumnezeu. Vedem si simtim acest lucru cu o deosebita acuitate in momentele foarte dificile sau foarte fericite din viata noastra. Si, in ambele situatii, ne indreptam gandul la Dumnezeu, in primul caz pentru a-I cere ajutorul, iar in al doilea pentru a-I multumi pentru binefacerile Sale. Indiferenti nu ramanem, chiar daca nu constientizam cu totul acest adevar.

 

In zilele trecute, citind pentru un anumit studiu, am dat peste un text plin de intrebari si raspunsuri, din care v-as alege un scurt fragment spre a vi-l impartasi. Vorbind despre Invierea Domnului, fostul mitropolit Antonie Plamadeala arata, pe buna dreptate, ca Invierea pune intr-o relatie noua materia si spiritul si ca exista multe taine atat in lumea materiala cat si in cea spirituala, si continua zicand: „Exista o interdeterminare intre trup si suflet, intre materie si spirit. Dar toate acestea, si tainele despre suflet, si tainele despre materie in general, ni le dezleaga acest eveniment care este Invierea lui Hristos. El ne spune ca exista Dumnezeu si ca viata vine numai de la Dumnezeu. El este autorul vietii. El poate intoarce viata intr-un trup mort. De altfel, si faptele care cad sub observatia noastra ne spun ca nimeni pana astazi n-a putut sa creeze viata. Se pot face multe artificii, se pot congela celule omenesti, pot muri aparent si pot reveni apoi la viata, dar ele trebuie sa fi avut viata in ele inainte. Viata n-a creat nimeni inca. Nici un fel de viata. Nu numai viata omeneasca. Nici viata unei plante. Nici un bob de grau. Nici un bob de porumb. Nici o samanta de iarba. Toate sunt, pana in ziua de astazi, asa cum spune Scriptura, dupa felul lor, create de Dumnezeu. Nu se naste grau dintr-un bob de porumb, si nici invers. Nu se naste urs din caprioara si nici soarece din pisica. Nici om din altceva! Dumnezeu este – asa cum spunem si in Simbolul credintei, „Datatorul di viata”.

 

De aceea, invatatura crestina ne invata respectul fata de viata. De aceea, avem si porunca „Sa nu ucizi!” Daca viata este de la Dumnezeu, numai El dispune de viata. De aceea, viata fiind dumnezeiasca, orice omorator de om este un omorator de Dumnezeu, ca unul care incearca sa-L omoare pe Dumnezeu. Crestinismul ne-a adus respectul fata de viata. Astfel, pe faptul Invierii lui Hristos se bazeaza conceptia noastra noua despre viata, ale carei jaloane in scurt ar fi acestea: Exista Dumnezeu. Dac? exista Dumnezeu, exista spirit. Daca exista Dumnezeu si spirit, exista nemurire si inviere. Daca Iisus Hristos a inviat, spune Pavel logicianul, atunci si noi vom invia, vom exista vesnic. Si daca suntem nemuritori, atunci de aici vine si o alta consecinta, cu mari rasfrangeri asupra vietii noastre. Daca suntem nemuritori, inseamna ca vom avea de dat socoteala de viata pe care o traim pe pamant. Inseamna ca acest fapt ne creeaza o anumita responsabilitate fata de Dumnezeu, fata de noi insine si fata de aproapele nostru, unii fata de altii. Daca exista Dumnezeu, exista si o ordine morala care presupune raspunderea pentru felul cum ne traim viata. De aceea, crestinismul nu e altceva decat chemarea la o viata noua, la o viata adapata din puterea Invierii lui Hristos, la o viata plina de iubire, la respectul oamenilor unul fata de altul” (Antonie Plamadeala, Cuvinte la zile mari, Sibiu, 1989, p. 234-235).

 

De aici si optimismul credintei noastre, acela ca Dumnezeu este neincetat alaturi de noi si ca oricat de neputinciosi am fi, cu ajutorul Lui, ne vom putea ridica spre a-I da slava pentru binefacerile pe care le revarsa asupra noastra. Caci El din iubire ne-a f?cut si tot din iubire L-a trimis pe Fiul Sau pentru a ne scapa din lanturile mortii prin moartea si Invierea Sa. De aceea, sa ne bucuram si sa ne impartasim unul altuia bucuria acestei Invieri.

 

Si pentru ca aceasta bucurie sa fie si mai puternica, sa ne ducem cu gandul la doi dintre colgii nostri, TUTU si SILVIA Sarasan, care sunt pe patul suferintei. Sa le spunem si lor si tuturor ca Hristos cel inviat este cel mai puternic sprijin pentru fiecare in parte si pentru noi toti, impreuna.

 

Tuturor, un gand frumos, impreuna cu vestea cea buna ca HRISTOS A INVIAT!

 

Cu drag,

Ioan-Vasile Leb

“Visez o scoala in care sa nu se predea, la drept vorbind,nimic….”

“Visez o scoala în care sa nu se predea, la drept vorbind, nimic. Sa traiesti linistit si cuviincios, într-o margine de cetate iar oamenii tineri, cativa tineri ai lumii, sa vina acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Caci totul si toti le dau lectii. Totul trebuie învatat din afara si pe dinafara, iar singurul lucru care le e îngaduit din cand în cand e sa puna întrebari. Dar nu vedeti ca au si ei de spus ceva, de marturisit ceva? si nu vedeti ca noi nu avem întotdeauna ce sa le spunem? Suntem doar mijlocitori între ei si ei însisi (dar nici asta nu trebuie sa le fie spus).”  Constantin Noica – Jurnal filozofic 
Picture-632-1024x679Picture-647Picture-660DSC01929
Scurt istoric
Liceul ”St.L.Roth” a fost pana in 1948 o scoala confesionala evanghelica cu limba de predare germana. Cea mai veche matricola a scolii începea cu anul 1604. În anul 1762 au fost adoptate un nou regulament scolar si un nou plan de învatamant. Pe parcursul existentei sale, gimnaziul ( liceul ) a functionat în diferite cladiri. Actuala cladire a liceului a fost construitaîn perioada 1910 – 1912 pe baza proiectului arhitectului Fritz Balthes din Sighisoara si inaugurata pe 30 octombrie 1912. Din 21 septembrie 1919 liceul poarta numele lui Stephan Ludwig Roth.
Sala de gimnastica a liceului a fost construitaîn anul 1879 pe baza planului inginerului Friedrich Mätz. Realizarea proiectului a fost posibila în urma unei donatii de 3000 de florini austrieci din partea comerciantului Johann Peter Hornung din Middlesbrough – Anglia, originar din Medias.
Cladirea are doua aripi perpendiculare una pe alta. Într-una se afla clasele iar în cealalta aripa, la parter, erau situate: cancelaria profesorilor, cabinetul directorului, o sala de colectii, cabinetul de fizica, sala de experiente. Scara larga duce la etajul întai unde se gasesc: sala de festivitati si sala de muzica, despartite de usi masive de stejar. La etajul doi se afla sala de desen cu un laminator care permite patrunderea luminii soarelui.
Scarile sunt din trachit de Deva, dotarea cabinetelor de stiinte ale naturii s-a efectuat de catre firma Max Kohl din Chemnitz, materialele didactice au fost livrate din Budapesta de catre Szikla & Szilágyi, Erdélyi & Szabó, iar unele statui ornamentale de August Gerber din Köln.
Profesorul Hans Hermann a condus ornamentarea salii de festivitati în care alternau: fresce pe peretele central, geamurile înalte cu vitralii, tavanul cu sculpturi în stuc colorat reprezentand constelatiile ceresti sub forma de zodiac. În sala de muzica alaturata se gasesc medalioane întruchipand danaidele. Culoarele diferitelor etaje sunt împodobite cu copii de marime naturala dupa statuile “Venus din Milo”, “Demostene”, “Sofocle” busturile Herei si al lui Zeus, basorelieful Laokoon.
Inainte de primul razboi mondial, liceul mediesean a atins momentul de varf al dezvoltarii sale, ajungand sa aiba “o pozitie onoranta printre institutiile surori”, datorita muncii fostilor sai directori. Acest fapt a contribuit la cresterea numarului elevilor, fiind nevoie ca Biserica Evangelica sa porneasca demersurile pentru construirea unei noi cladiri a scolii. La 2 ani dupa luarea deciziei, la 30 octombrie 1912, cladirea a fost inaugurata de catre episcopul Bisericii Evanghelice, Friedrich Teutsch. Au urmat ani de activitate a scolii la capacitate maxima, dotarile fiind pe masura asteptarilor.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Scurta istorie a orasului

1666-Medias

“Asezarea Medias o intalnim in documentele cancelariei lui Vladislav al II-lea (1490-1516) din anii 1495 si 1498 denumita “civitas” (atestarea din 2 iunie 1359 ca “civitas” a fost singulara. Ulterior, pana in 1495, Mediasul reapare ca “oppidum”), de fapt un statut intermediar intre “oppidum” (targ) si oras. Prestigiul Mediasului a crescut prin ordinul dat de acelasi Vladislav al II-lea, in 1494, ordin care prevede ca judele regal sa aiba resedinta in oras, pana la terminarea lucrarilor la incinta fortificata. Decizia regala a intampinat o puternica opozitie din partea satelor bogate, Biertan, Richis si Seica Mare si a fost anulata in 1496. Fiul lui Vladislav, regele Ludovic al II-lea (1516-1426), la solicitarea consilierului sau personal, invatatul preot Iacob Piso, originar din Medias, acorda orasului dreptul de a sigila cu ceara rosie documentele emise de oficialitatile locale.
Terminarea incintei fortificate in 1534 si intrunirea frecventa a adunarii provinciale (compusa din juzii locali si jurati si convocata de judele regal, jude care era ales de sasi fara obligativitatea obtinerii  acordului  voievodului Transilvaniei) la Medias confera orasului o pozitie privilegiata intre localitatile din zona. O delegatie condusa de judecatorul orasenesc Simon Pellio ( va deveni primul primar al Mediasului), solicita regelui Ferdinand sa indeplineasca promisiunea lui Vladislav al II-lea ca, dupa terminarea fortificatiilor orasului, sa i se acorde statutul de centru administrativ al celor Doua Scaune si sa fie resedinta permanenta a judelui regal. Prin documentul emis la 25 martie 1552 de cancelaria regelui Ferdinand I de Habsburg, Mediasul a fost promovat  ca sediu administrativ si judecatoresc, desi Biertanul era cea mai puternica dintre localitatile pretendente, avand 345 de gospodarii fata de 286 ale Mediasului si platind un impozit anual o data si jumatate  mai mult decat  Mediasul. In compensatie, Biertanul  va deveni in 1572 sediul episcopatului sasesc din Transilvania, titlu pe care il va detine pana in anul 1867, cand va fi transferat la Sibiu. La 5 februarie 1553, Simon Pellio pune bazele contractului dintre orasul Medias si cele Doua Scaune”.[extrase din “Monumente medievale.Medias”, Stefan Ionescu, Tiparit Honterus Sibiu]

Download

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Un alt calator, Giovanandrea Gromo, descrie Mediasul….

medias-acuarela“Cel de-al patrulea oras este Medias (Medwisch) asezat chiar in mijlocul Transilvaniei, in cel mai bun loc din tara.Nu este mare, dar bine intarit.Indeosebi este bine pazita de o biserica de pe munte, caci acesti oameni le intaresc asa cum ne intarim noi castelele”. Eberhardt Werner Happel-1688

Un alt calator, Giovanandrea Gromo , descrie Mediasul acelor ani (1566-1567), evident subiectiv si nu intotdeauna bine informat : “Pe acelasi drum urmand tot prin ses, vreo 30 de mile spre sud si trecand pe langa multe orase dependente de manastiri (eroare, este vorba de bisericile sasesti fortificate), care desi sunt deschise au totusi castele intarite, inconjurate de santuri dar fara insemnatate militara, se ajunge in orasul sasesc Medias. Oras mare, fara a fi vechi si asezat la poalele unui deal, de care este dominat spre rasarit. Din cele doua parti, dinspre nord si dinspre vest, e inconjurat de raul Tarnava…iar in partea de sud sunt mai multe mlastini.Acest oras este in mare decadere si slab populat, cu toate ca acolo se face un comert foarte viu cu diferite panzeturi, atat din canepa cat si de in, care se vand la preturi foarte mici. Casele sunt cladite in cea mai mare parte din piatra si foarte frumoase…, dar sunt multe si din lemn. Ulitele sunt podite in parte cu barne de lemn si sunt grozav de noroioase : si intr-un cuvant acesta mi se pare cel mai trist oras din toata tara. Acesta este locul unde a fost decapitat faimosul Aloisio Gritti, de acei locuitori conjurati impotriva lui….Acesta este camera in care a locuit si portita in zidul orasului, in partea dinspre sesul mlastinos, prin care un tradator, prefacandu-se ca vrea sa-l salveze, l-a condus afara pe camp si l-a predat dusmanilor…”. Sursa : Stefan Ionescu, “Monumente medievale.Medias”, Tiparit Honterus Sibiu

“In jurul orasului se intinde ramificatia de tauri si mlastini,

Noua este coroana valurilor si inalte zidurile intarite,

Incat la infatisare si zidire se egaleaza cu Viena din Austria,

Cateva poste departe,-o zi te aduce repede acolo,

Vezi orasul MEDIAS in inima TARII DACILOR.

Prin razboiul lui Gritti, belsugul campiilor si isvoarele lui Bachus,

Intrece toate orasele din tara cu o faima fara seaman.”…

…………………………………………………………………….

George Togan, “MEDIAS, ISTORIE ROMANTATA”, Ed.”DACIA TRAIANA” Bucuresti si Ed. “CRISSERV”, Medias 2008 (CAP.VIII.-VREMURI DE ALTADATA…)

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Altarul de la Medias- pictura transilvaneana intre gotic si Renastere

Altarul de la Medias-Purtarea CruciiAltarul de la Medias-Crucificarea
În cadrul picturii transilvanene cel mai caracteristic monument de trecere de la gotic la Renastere este altarul din Medias[19]. Clasat îndeobste printre piesele reprezentative ale goticului transilvanean, altarul de la Medias se deosebeste de majoritatea altarelor fiind conceput generos, în spatii largi cu panouri multe cu o bogata încarcatura narativa.
În ce priveste compozitiile sale, specialistii au fost de acord ca mesterul mediesan a avut ca model gravurile lui Martin Schongauer executate între 1474-1479. Cu toate ca acest artist s-a încadrat în Renasterea germana, opera de la Medias a fost atribuita goticului târziu[20].
În „Purtarea Crucii” se poate observa o halebarda scurta cu mâner si inel pentru deget care are securea cu taisul usor curbat . O astfel de reprezentare se gaseste în Cronica Nationala Maghiara, aflata la Biblioteca Nationala din Budapesta[21]. Din armura soldatului se poate observa o parte din armura superioara cea a mâinii prin manusa simpla si brasardele. Din punctul de vedere al protectie capului, soldatii poarta palarii de fier, casti celata cu viziera mobila. Astfel de piese se gasesc si colectiile muzeului sibian[22], palariile de fier specifice secolului al XV-lea fiind destul de rare în colectiile muzeelor românesti întâlnindu-se mai ales în colectiile occidentale cum ar fi colectia Spengel din München[23].
Cel mai valoros dintre panourile altarului de la Medias îl reprezinta cel al „Rastignirii” în al carui fundal se poate distinge un oras care ar fi trebuit sa fie Ierusalimul dar care de fapt este Viena medievala cu Domul Sf. stefan si cu vechea fortificatie de incinta[24]. Mântuitorul crucificat domina în prim-plan compozitia fiind flancat în planuri secunde de doua grupuri umane: în stânga de un grup de femei ce-l plâng iar în dreapta de un grup de barbati înarmati. Primii doi par sa aiba o discutie ironica la adresa Mântuitorului si au fost redati în asa fel încât sa îi recunoasca oricine ca necrestini: unul purtând un turban musulman iar celalalt un caftan bogat ornamentat si o tichie tuguiata evreiasca[25]. Barbatul cu turban este înarmat cu o maciuca simpla în care se sprijina cu mâna stânga si cu o spada pe care o ascunde sub faldurile mantiei facând vizibila doar o parte a mânerului lung si a butonului piriform cu striatii verticale. Acest tip de buton (tip L- Oakeshott)[26] este considerat ca specific mijlocului secolului al XV-lea, când apare în special la spadele grele de lupta. O piesa purtând stema Regatului Ungariei, de absoluta corespondenta tipologica, inclusa de D. G. Alexander în grupa a XIX a clasificarii sale, s-a pastrat în Arsenalul din Alexandria unde a intrat in anul 1432[27]. În Polonia piese provenite din fostele teritorii ale Ordinului Teutonilor sunt datate dupa mijlocul secolului al XV-lea[28]. Tot un buton piriform dar neted întâlnim pe spada de calau a orasului Sibiu, pastrata la Muzeul Brukenthal[29].
Mult mai vizibila este spada de care se sprijina cu mâna stânga barbatul în port evreiesc. Aceasta este o arma cu mâner pentru o singura mâna (m1-Pinter)[30], cu buton discoidal (tip H -Oakeshott)[31] si garda usor curbata (varianta g – Pinter)[32] spre lama zvelta si lunga ascunsa de teaca cu buterola aurie. Aceasta reprezinta una din cele mai raspândite arme a Evului Mediu. Piese asemanatoare pastrate în colectia Muzeului Brukenthal sau în ale celei din Istanbul fiind încadrate de D. G. Alexander în grupa a XVI databile în secolul al XV-lea[33]. Iata deci ca în acest caz datarea picturii de la Medias în 1480 ne vine în ajutor.
Prezenta acestui important artist, care este maestrul altarului din Medias, într-o expunere privind pictura gotica din Transilvania ar putea sa apara ca o inadvertenta. De fapt prin el si opera sa devine mai usor delimitarea unui fenomen de rascruce: în timp ce pictura de altare se orienteaza spre inovatiile stilistice ale Renasterii, pictura murala va pastra o atitudine conservatoare ramânând înca doua-trei decenii sub autoritatea mostenirii gotice.
Acta Terae Septemcastrensis, II, 2003, p. 175-190.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

NWSK, ALLAN DALLA, IRLO, KERO, etc.Street Art [II]

allan-dalla-detaliuallthecolors.netcreaturi dragutegara-eticgraffitin-10.03IRLO-umfiuliusmallkeep calmkero-remany-m.v.NWSK-caleaturziisweets sindicatestimaf2012

„Strada este vie, la fel si graffiti-ul, mesajul este dur, direct, subversiv, colportor, drastic, plin de umor negru. Tag-urile sunt stilizate pâna la ilizibilitate, culorile alese pentru un throw sunt violente, stencil-ul este agitator, paste-up si stickerele sunt usor de fabricat dar si de folosit in strada, întocmai ca un cocktail Molotov. Markerele imprima rapid si de ne-sters. Toate acestea sunt arme de propaganda în masa” (Alex.Revnic-dir.GRAFFITin)

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

[Update] Allan Dalla, Haos…!, The Jack..the smallest pub, etc. GRAFFITI .

campushaos-strandi see youin-manasturnr.2score-h.sportthe jacktimaftimaf-pod-marastila teviformaje@-str.Ploiesti in Cluj-Napocasala-polivalenta

Fotografiez, in ultimul timp, graffiti, lucrari ale unor artisti locali ce semneaza sub “tag-uri” greu de descifrat…Nu stiu ce va iesi de aici..subiectul este aproape epuizat in Cluj de entuziasti care, au scos deja reviste de “street art” , trimestriale, online, dedicate fenomenului…Revistele, GRAFFITin, apar la Cluj ; unul dintre redactori este mediesean specialist in comunicare.

Mai mult…, aflu ca la Copsa Mica a avut loc prima tabara internationala de street art din Romania in anul 2010, iar in Cluj-Napoca, pentru o zi, parca, s-a tinut Cetatuia Graff Jam Graffiti& Street Art pe Dealul Cetatuia in 2013.

Ultima fotografie reprezentand o lucrare frumoasa, semnata Allan Dalla, Irlo, Kero, Nego, cea mai mare (peste 12.00 x5-6.00 ml) descoperita de mine (dar stiuta de multi grafferi…) aproape de centrul Clujului, nu va trece mult timp (o luna, cel mult doua) si va disparea , peretele pe care este pictata lucrarea va fi daramat… se construieste un bloc…

“La nivel urbanistic propunem o forma de regenerare urbana prin aducerea unui plus de culoare si mesaj pozitiv într-o mare de gri betonata si panouri publicitare. Acest curent artistic intra în razboi deschis, eventual si rece, cu corporatiile care ne fura atentia zi de zi cu reclamele agasante, care te ademenesc pe tarâmul consumatorismului, având tot timpul un motiv sa te atraga cu ceva. Street-artul te invita sa fii spiritual si de ce nu, transmite energia care ar poate lumina fruntile trecatorilor.”  (Allan Dalla)

Adevarul este ca am timp sa fac asta in plimbarile mele obligatorii de 1/2 h-1h/zi;  vedeti, sunt chiar si la inaltime in cadrul unui proiect care se va termina, sper, in data de 15 septembrie 2014.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Medianul

A fost odata un baiat pe nume Medianul, care mai avea doi frati, el fiind cel din mijloc.Era un baiat inalt si frumos, dar incapatanat si indarjit in tot ce facea.Fratele mai mare,Primul, fusese trimis la scoala, pentru ca era silitor si foarte bun la invatatura.In el se pusesera mari sperante, iar ceilalti doi au ramas pe acasa sa ajute in gospodarie.
Mezinul era un baiat lipicios si iubit de parinti, care-l cocoloseau cu de toate, pe cand Medianul trebuia sa asude din greu si sa castige painea pentru toti.Si, ca intotdeauna in asemenea situatii , era mereu luat la rost de parinti.In schimb vecinii, cunostintele si prietenii il iubeau.El le dadea totdeauna binete si isi gasea timp sa le dea o mana de ajutor.
Fratele mai mare ajunse seful garzii personale a imparatului.Fiind ocupat pana peste cap cu slujba, uita de fratii lui, de parinti si de gospodarie. Apoi parintii au murit si au lasat toata averea mezinului, care s-a si apucat s-o cheltuiasca prin petreceri, cu tot felul de prieteni de-o noapte. Acum greul iar cazuse pe Median. Si-a inmormantat parintii si le-a tinut toate ritualurile crestinesti.Apoi, vazand ca fratele cel mic risipeste si vinde pamantul bogat si animalele de pe langa casa, si-a facut cruce, si-a luat cu el un topor, o piatra de ascutit, o cana de fier, niste paine cu branza si a plecat plangand in lume. Urca dealuri si cobori vai, merse prin locuri uscate, apoi impadurite, prin mlastini, peste paraie, peste rauri si fluvii pana ajunse intr-o poienita.
Gasi intr-o scorbura niste oua de pasare pe care le fierse, manca niste afine dintr-un tufis bogat si se intinse la umbra unui stejar printre miile de flori bogat colorate si frumos mirositoare.
Nici nu atipise bine ca se auzi un zgomot usor si in poiana isi facura aparitia trei zane care-l vazura pe Median intins pe jos si-l placura.Zanele aveau puteri magice.Vazand inima buna a Medianului si-au propus sa-l ajute la greu, fara ca acesta sa stie.Razand, mangaindu-l, i-au pus pe deget un inel si i-au spus prin vis ca de cate ori are nevoie de ceva trebuie sa-ntoarca inelul, dar niciodata sa nu doreasca raul cuiva, caci inelul isi va pierde din vraja. De altfel Medianul simtise pe propria piele rautatea si ipocrizia semenilor lui, dar acestea nu-i atinsesera inima si a reusit sa-si pastreze sufletul curat. Nici nu era razbunator din fire, caci gandul lui era ” cum o vrea Dumnezeu”. Si Dumnezeu ii trimisese in cale zanele cu inelul. Zanele i-au mai spus Medianului :
-Imediat dupa padurea asta vei vedea un rau si o vale cum n-ai mai vazut. In mijloc este o cetate cu ziduri inalte. Acolo s-au pus niste talhari care conduc dupa bunul lor plac. Nimneni n-are voie sa intre si sa stea in cetate fara stirea lor.
-Du-te, doboara-i si elibereaza-i pe localnici de chinul birurilor, impozitelor si al legilor rele.
-Bine, raspunse Medianul, dar eu am dorit sa ajung mai departe si nu sunt decat la jumatatea drumului. Si nici nu stiu sa ma lupt.
-Du-te, te rugam, e suficient sa-ti rotesti inelul si in mana ta va aparea o sabie fermecata cu care vei zdrobi dusmanul.
Medianul era simplu si modest, asa ca s-a gandit sa se inconjoare de niste voinici, apoi sa-si puna sabia in slujba cetatenilor. Roti inelul si ceru o ceata de voinici.
Primul fu Darlos , o frumusete de barbat cu parul lung, galben, cu ochii albastri si o fata neteda, alba, avand un aer de opil mic, nevinovat dar inselator.Era in stare sa puna o armata pe fuga fara sa clipeasca.
Apoi a venit Mosna, cu ochii negri, brunet, micut de statura, dar foarte iute.El intelegea limba animalelor si a pasarilor.Ighis era un batran vrajitor cu barba. Aducea si trimitea ploaia acolo unde voia. tarnav era al patrulea, neindemantic si nepriceput, dar un suflet bun si mare. Avea asupra lui mantia invizibila. Cine si-o punea devenea invizibil si putea ajunge unde voia. Bratei era omul padurii, avea ochii verzi,pletele verzi si era meste mare in plante si buruieni de leaac. Atel si Smig devenisera apropiati.Erau toata ziua impreuna.Unul lua lucrurile in serios, celalalt le gasea de ras.Impreuna se pricepeau bine sa obtina informatii de la vreun dusman capturat.Mai apoi veni Blajel, viclean si mester in vorbe de duh.Cunostea o gramada de cantece si stia sa iasa din orice incurcatura. Bazna era o fata inalta, cu ochii capriu si parul tuns baieteste.Calarea mai bine decat un barbat, stia sa panseze, sa vorbeasca frumos cu cei bolnavi, punand pe picioare luptatorii raniti ce erau cu un picior in groapa. Mana ei vindeca orice rana. Bratei si Ibasfalau erau mandri, scumpi la vorba, greoi dar voinici. Cand intrau in lupta cu buzduganele, vrasmasii cadeau ca pleava.
Dupa ce-si cunoscu Medianul voinicii, zanele ii intarira spiritul si deveni mai increzator in fortele lui, iar sabia magica ii dadea puteri mai mari decat ale oricui. Toti calareau niste cai uriasi negri, numai al medianului era alb ca zapada si avea un corn in frunte, semn al victoriei stapanului sau impotriva oricaror vrajmasi.
Acum, cand erau toti, Medianul porni un atac fulgerator asupra cetatii, o elibera si ii scapa pe localnici de asupritori.Oamenii cetatii ii multumira si-l alesera conducatorul cetatii.
Medianul era un om bun.Legile lui erau simple si drepte si nu o data avocati lacomi sau judecatori nedrepti au fost dati jos de pe locurile lor. Hotii, mincinosii, lenesii plecara putin cate putin din cetate. Nu gaseai oameni fara capatai. Toti erau muncitori, iar in vremea lui mestesugurile erau la mare cinste.
Cetatea isi lua numele de Medias, fiind invidiata si bogata, o adevarata stea intre cetati.
Voinicilor lui, Medianul le dadu la fiecare o bucata de pamant cu paduri si toti s-au asezat intemeind adevarate cetati cu oameni gospodari si harnici.
Medianul a trait mult. A avut o droaie de copii, care au ajuns fruntasii breslelor locale si luptatori de temut impotriva vrajmasului.
Dupa moartea medianului zanele cica au luat sabia fermecata si au dus-o in lumea lor ca sa-i ajute si pe alti napastuiti, nemultumiti de nedreptatea legilor unor conducatori rai si lacomi. Inelul fermecat se zice ca a fost ingropat intr-unul din zidurile cetatii si din aceasta cauza Mediasul este un oras binecuvantat.
Legende mediesene, LAURENTIU OPREA, 2009

www.chevalet-shop.ro

Vedeti cateva dintre fotografiile mele pe www.chevalet-shop.ro (provizoriu)

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

, 1966

8 Martie ! La multi ani ! colegelor noastre

sh404-1

“La Cluj-Napoca s-a doborât recordul mondial pentru cele mai multe persoane care se rujeaza simultan timp de un minut. Au fost un numar de 1.424 de participanti, dar câtiva au fost descalificati, astfel încât recordul omologat de Guiness World Records a fost pentru 1.384 de femei si barbati. Felicitari!”, a spus  Mark Gerard McKinley, reprezentant al Guiness World Records. [Precedentul record a fost detinut din 19 august 2012 de capitala Venezuelei, Caracas, când 1.002 femei s-au rujat simultan timp de un minut într-un centru comercial.]

Pe unul dintre panouri era scris “Frumusetea mea e un record mondial!”.  Le urez la toate, sotii, mame si fiice, in numele vostru dragi colegi, sanatate si la multi ani!

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Dragii mei

Iata ca în aceasta mohorâta zi de primavara,baba mea binenteles, am ajuns si eu la o vârsta pe care când eram mai tânar îmi era frica s- o spun.Acum suntem tentati si spunem ca suntem tineri si ca avem toata viata în fata.Asa e mintea omeneasca, mereu cauta motive sa însele timpul care însa e necrutator cu noi,vrem nu vrem.Va multumesc nespus de mult pentru urari si sper ca si voi sunteti sanatosi, cât mai se poate la aceasta vârsta frumoasa totusi,va doresc multa sanatate, dragoste si fericire si sa dea Domnul sa ne întâlnim si la 50 de ani de la absolvire.  Cu drag Mihai.