Liceul Stephan Ludwig Roth, Medias

“…Mai trebuie sa stiti despre Turnul Trompetilor ca, pe langa globul din varf, are inca patru globuri de dimensiuni reduse, asezate pe cele patru varfuri secundare care dau contur acoperisului. Spun asta pentru ca in 1783 au fost introduse diverse scrisori sau acte ale cetatii nu numai in globul cel mare, ci si intr-unul din globurile mai mici. E vorba de cel din coltul de sud-vest al turnului. Dar sa vedem despre ce documente era vorba atunci. O descriere a celor ce se intamplasera in oras in ultimii ani, apoi o scrisoare a judeului regal Michael von Heydendorff, dar si un edict de toleranta emis cu doi ani inainte. Cat priveste globul mai mic, din turnuletul sud-vestic, acolo a fost lasata pentru eternitate o poveste de viata, cea a paznicului care lucrase pentru Turnul Trompetilor vreme de 42 de ani. Despre acel om se stie ca s-a numit Stephanus Schnell. Si iata ce spune el :”

„Pentru amintirea lui Stephan Schnell, la vremea sa paznic, pentru a fi bagata [in glob] (lat.). Noroc, sanatate si binecuvantare, cu pace, cetitoriului celui cu ravna, de la Domnul si Mantuitorul Nostru Iisus Cristos. Noi, oamenii, traim si dupa moarte daca am facut, raspandit si desavarsit binele. Drept pentru care eu, subsemnatul, am scris acestea, pentru a lasa o amintire atat pentru mine, cat si pentru copiii mei si, daca este vointa lui Dumnezeu, si pentru nepotii copiilor mei, ori chiar stra-stra nepotilor nostri, din lumea care va urma.

De aceea, o asez in globul acestui turnulet, pentru ca am petrecut in el pana astazi, deja 42 de ani, am slujit orasului cu paza si lui Dumnezeu cu ruga; [turnulet] unde am locuit adesea cu viata primejduita de furtuni de vant puternice, de fulgere si traznete groaznice; pe oraseni, pe paznicii de noapte si pe soldati i-am si trezit in miez de noapte intunecat in sunet de batai de toba, i-am si indemnat sa inabuse si sa stinga jarul din vetrele aprinse si din hornuri, sau groaznicele palalai de foc iscate pe acoperisuri si case; pana cand, in cele din urma, am prevenit publicul larg (sic!) si, mai ales, Inaltatul Magistrat al orasului nostru liber-regesc si al scaunului Medias, de o mare primejdie, prin faptul ca am descoperit slabiciunea vechiului acoperis al Turnului si m-am rugat in genunchi sa se previna un rau atat de amenintator.

Apoi s-au facut cele mai bune si mai costisitoare pregatiri, astfel ca anno curente a fost construit un acoperis nou-nout, la desavarsirea caruia am ajutat si eu, cu toate puterile posibile. In numele lui Dumnezeu celui din vazduh, in cele din urma s-au ridicat imnuri de slava, si tot ceea ce am facut sa fie: 1. pentru slava lui Dumnezeu, 2. pentru amintirea urmasilor, 3. pentru oarece merite (sic!) in favoarea familiei si a urmasilor mei. Signatum la Medias in august 1783. Stephanus Schnell, cetatean si paznic al turnului si Stephanus Schell, fiul aceluiasi parinte. In Transilvania (lat.)“ [Dr. Liviu Cimpeanu, Dumbraveni,  traducere in graiul secolului XVIII.]

Sursa : MEDIAS: ISTORIA SCRISORILOR SECRETE DIN TURNUL TROMPETILOR

Hansotto Drotloff: Reabilitarea Turnului Trompetilor

Cititi si : Despre Medias si Turnul Trompetilor

Globurile din Turnul Trompetilor coborate si reabilitate dupa 88 ani

Fotografii din timpul reconstructiei turnului din anul 1927.

“De mai multe ori orasul vostru natal a fost asediat, cucerit si jefuit si chiar turnul pe care ma gasesc a fost amenintat cu daramarea… Dar precum tot ceea ce este maret este expus si mai mult primejdiilor si furtunilor, tot asa si eu am fost supus de mai multe ori furtunii nenorocirilor… virtutea cetateneasca si harnicia stramosilor vostri au pus din nou totul la punct si m-au reasezat la locul meu, de unde i-am vazut pe stramosii vostri murind, unele dintre sperantele lor stingandu-se în copii si nepoti, iar altele împlinindu-se…

… Fie ca orasul vostru natal sa sporeasca în oameni întelegatori, buni si harnici…”

[Cuvantarea globului din varful turnului din Medias catre locuitorii orasului, 21 iulie 1815, reprodusa de Helmuth Knall în Turnul Trompetilor, p. 30]

….

“Cetatea Mediasului a fost construita între anii 1490-1534. În cifre, fortificatiile sale înseamna 2360 de metri de ziduri, cu o grosime de 0.8 m si o înaltime de 7m. Initial, trei porti strajuiau accesul în oras: Poarta Steingasser spre nord, Poarta Zeckesch spre est si Poarta Forkesch spre sud. Ulterior, cetatea a fost fortificata suplimentar, apogeul fiind atins în secolul al XVIII-lea, cand avea nouasprezece turnuri si bastioane, iar celor trei porti principale adaugandu-li-se înca patru porti secundare.”

Sursa : www.povestisasesti.com (Mihaela Kloos-Ilea)

Pentru fotografii vechi accesati galeria blogului (….peste 100 imagini)

“…Victoria repurtata de turci in fata armatelor maghiare in batalia de la Mohacs (29 august 1526) deschide pagini noi in istoria Transilvaniei si implicit a Mediasului.Tronul devenit vacant al Ungariei in urma decesului lui Ludovic al II-lea a fost atribuit simultan, de catre nobilii divizati in tabere adverse, celor doi pretendenti : Ferdinand de Habsburg (care invoca dreptul sau de mostenitor al coroanei Ungariei si se va incorona la Praga) si Ioan Zapolya (1510-1525), voievodul Transilvaniei (care se incoroneaza rege la Buda la 5 noiembrie 1526). Lupta dintre cei doi adversari se va desfasura , in principal, in Transilvania. Inca din aprilie 1527, prin solul sau Paul Podwynyai, Ferdinand I ia legatura cu orasele conduse de patricianatul sasesc- Sibiu, Brasov, Bistrita, Sighisoara, Medias si Sebes si cu nobilii transilvani. O victorie asupra lui Zapolya determina cresterea influentei pe care Ferdinand o are asupra sasilor.
Amandoi rivalii cauta sa-si asigure sustinerea lor de catre domnul Moldovei, Petru Rares (fiu natural al lui Stefan cel Mare, accede la tronul Moldovei  dupa moartea lui Stefanita). In scopul acesta, Ferdinand I il trimite pe Georg Reicherstorffer intr-o prima solie in Moldova. Acesta publica in anul 1550 la Viena un text in limba latina, in care descrie aspecte geografice, sociale, demografice, economice etc. intalnite in drumul sau prin Transilvania. Solul regal spune : “aceasta provincie se imparte intre trei natiuni ce se deosebesc intre ele prin religie, moravuri, obiceiuri, si intrucatva prin legi si care locuiesc  in aceasta regiune pe portiuni deosebite, adica sasii, secuii si ungurii. Printre acestia locuiesc si romanii insisi, bastinasi ai acestor provincii, in sate  si posesiuni retrase; neam de oameni foarte aspru, hranindu-se doar din cirezi si turme si adesea chiar din rapirea hoteasca a vitelor  si cailor” . Despre sasi afirma : “Mai intai acest neam al sasilor , adus in acest loc spun ei din germania si care are multa tragere de inima pentru munca campului…, se foloseste de limba saseasca…Si sa mai adaug si aceasta : ca ei intrec cu mult natiunile celelalte atat prin blandetea moravurilor, cat prin pietate si constiinta”. Concluzia este : “Locuitori ai acestui pamant sunt si romanii, dar raspanditi, fara un sediu precis. Iar germanii sau sasi au pretutindeni cetati foarte tari si orase si intrec usor prin toate mijloacele natiunile celelalte.Pamantul, prin firea sa , este foarte bogat in aur, argint, vin, cereale, pasuni, vite, izvoare, rauri,pe scurt au toate cele ce tin de folosul si inlesnirea vietii, astfel ca nu din intamplare a fost numita Transilvania de cei vechi : comoara regatului  Ungariei”.  Mediasul  este mentionat in cateva randuri, acordandu-i rangul de capitala a celor Doua Scaune, “alte doua osebite” de cele sapte scaune sasesti. In randul celor opt capitluri parohiale principale care impreuna formeaza “Universitas” este mentionat si capitlul Medias cu treizeci si sase de localitati. “Orasul Medias, care este asezat in mijlocul Transilvaniei, este producator de vinuri si destul de imbelsugat in toate celelalte lucruri folosind la castigul sau traiul comun, si nu este necunoscut multumita dezastrului raposatului guvernator Ludovic Gritti.”

Sursa : Stefan Ionescu, “Monumente medievale.Medias”, Tiparit Honterus Sibiu

“Nu numai Turnul Trompetilor este subiectul legendelor mediesene. Multe alte simboluri si cladiri au istorisirile lor, exploatate turistic printr-un traseu ce-si propune astazi sa te poarte pe urmele sasilor si sa reveleze neinitiatilor misterele francmasonilor care ar fi trait odinioara în oras. Multe dintre aceste teorii stau în picioare cam ca si turnul bisericii: un pic clatinandu-se. Un ambalaj cu potential turistic, care exploateaza presupusa legatura dintre mesterii din breasla zidarilor medieseni si francmasonerie. Motivatia acestei asocieri este ca la origine, francmasonii au fost constructorii medievali de elita, o societate secreta de mesteri ai pietrei, în sarcina lor fiind între secolele XI-XVII, constructia marilor catedrale si biserici europene. Multe taine si ipoteze, care cusute cu ata alba, care bine argumentate, învaluiesc strazile Mediasului în mister.
Cladirea impunatoare a prestigiosului liceu german Stephan Ludwig Roth poarta pe fatada simboluri precum gemenii, echerul si compasul, dintre semnele esoterice pe care esti îndemnat sa le urmezi în oras. Chiar liceul Ludwig Roth ar fi fost construit dupa modelul Templului lui Solomon. Plimbandu-mi ochii pe portile masive si casele cu sculpturi interesante, eram atentionata ca misterele nu sunt presarate doar la suprafata. Chiar adancurile de sub picioarele noastre ar ascunde o retea labirintica de tuneluri, despre care oamenii locului stiu din mosi- stramosi. Daca într-adevar exista sau nu, nimeni nu a putut sa dovedeasca.
Pe casele vechi din centru se observa multe simboluri solare, arcade si porti cu raze, despre care localnicii îti soptesc ca în taina ca sunt vechi coduri încifrate în fatadele celor mai înstarite case ale sasilor. Cel putin si la Sibiu au fost (mai sunt?) vechi porti cu simbolul soarelui, dintre care una a fost surprinsa într-o fotografie cunoscuta a lui E. Fischer. De la numeroasele figuri ale luminii, simboluri ale ratiunii, echilibrului si întelepciunii încrestate în zidurile sale si-ar fi primit Mediasul numele de Cetatea luminii. De pe una dintre cladirile din centru troneaza Torcatoarea (Zur Spinnerin), o statueta care a intrigat la randul ei, nascand mai mult ipoteze. Unii spun ca are legatura cu Ursitoarele care determina destinul omului înca de la nastere, altii ca este cea care toarce firul vietii orasului si al locuitorilor lui.
Apoi, Turnul Mariei de langa Biserica Sf Margareta a fost capela în timpul epidemiei de ciuma si camera de tortura. Se spune ca Vlad tepes a fost închis în Turnul Mariei, pe drum spre închisoarea de la Visegrad, langa Budapesta, de unde legatura orasului si cu supralicitatul mit turistic al lui Dracula.
O alta legatura cu Dracula este faptul ca Bram Stocker a scris în celebra lui carte despre vinul auriu de Medias, care s-ar fi servit la nunta lui Vlad tepes. Se povesteste ca aici, în „Weinland„, strugurii albi din care iesea licoarea minunata aduceau asemenea renume locului încat aurarilor li s-au comandat trei struguri de aur. Cele trei comori au fost multa vreme bine pazite de catre Cavalerii Mediasului, dar astazi nu mai stie nimeni unde s-ar gasi. Taina locului unde ar fi fost ascuns pretiosul tezaur ar putea fi descifrata urmarind desenele de pe cladirile vechi ale Mediasului.
Ca un muzeu în aer liber, centrul istoric al orasului surprinde la fiecare colt de strada. Daca nici localnicii nu au aflat firul Ariadnei, nici eu nu v-am spus înca toate povestile Mediasului. Din cauza vremii, nu am nici prea multe poze sa va arat. Însa datorita legendelor, oamenilor mandri de orasul lor si a farmecului strazilor înguste, merita sa vedeti Mediasul de la fata locului, nu doar în imagini. Poate descifrati voi codul semnelor de pe cladiri si descoperiti strugurii de aur.” (Mihaela Kloos-Ilea, Transilvania, taramul legendelor-Povesti sasesti)

“O seara cetoasa de iarna, cand pe strazile pustii suna doar ecoul pasilor nostri, e perfecta pentru
o plimbare în Mediasul misterios, întesat de legende medievale si urme ale locuirii sasesti. Am
avut norocul sa am drept ghizi dragi oameni ai locului, care s-au straduit sa îmi dezvaluie o parte
dintre povestile Mediasului, avand grija ca pe altele sa le pomeneasca doar în treacat:
Pe zidurile centrului nostru vechi stau semne si figuri ce încifreaza toata istoria orasului. Sasii
aveau secretele lor si le-au cam luat cu ei. Acum nimeni, nici sasii din Germania, nici noi de-
aici nu le mai putem descifra… Cine le va mai sti vreodata pe toate?
Tocmai datorita straniilor simboluri de pe cladirile istorice, candva în proprietatea unor ilustre
familii de sasi, Mediasul si-a castigat renumele de Cetatea luminii, asa cum cu mandrie ti-o vor
prezenta localnicii. Este locul în jurul caruia istoria si imaginatia, nemuritoare legende si teorii
nastrusnice s-au încalcit parca tocmai spre buimacirea completa a turistului de azi. Torcatoarea,
gemenii, strugurii de aur, bufnitele, reteaua labirintica de pasaje de sub oras, ciudate simboluri
presupuse a fi de origine francmasonica, diverse figuri feminine, turnul înclinat al bisericii
evanghelice – doar cateva dintre povestile fascinante ale locului, care te fac sa te întrebi de ce n-
o fi Mediasul si mai cunoscut, si mai vizitat, de acelasi interes ca si Sighisoara sau Sibiul. Dar sa
le cercetam pe rand.

Legendele turnului Bisericii Sf. Margareta
Cu o înclinatie de 2,28 m fata de axa verticala, turnul este în top 10 al celor mai înclinate cladiri
din lume, alaturi de mult mai celebrul Turn din Pisa. Putini stiu ca nu departe, la Rusi/Reussen
mai exista un turn înclinat, cel al bisericii evanghelice de pe dealul din mijlocul satului. Atat
turnul din Medias, cat si cel din Rusi îsi disputa în tacere “titlul” de cel mai înclinat turn din tara.
La construire, se dorea ca înaltimea turnului din Medias sa rivalizeze turnul Catedralei Sf.
stefan din Viena si orice turn de biserica din Transilvania. O ambitie pentru care se spune ca s-
au luat la întrecere si mesterii bisericilor evanghelice din Bistrita si Sibiu, castigand cei dintai.
Chiar daca mandria mediesenilor nu a durat cel mai înalt turn de biserica din Transilvania – are
o înaltime de 68,5 m – turnul bisericii Sf. Margareta se vede de departe, din toate zarile orasului.
Un axis mundi ce domina viata mediesenilor cu acoperisul din tigla smaltuita în diferite culori si
silueta lui zvelta, dar în mod ciudat înclinata.
La jumatatea secolului al XV-lea, turnul a devenit parte a cetatii si timp de un secol au urmat
mai multe etape ale constructiei. Ca si în cazul altor biserici evanghelice din Transilvania, cele
patru turnulete din jur sunt semn ca Mediasul avea drept de judecata. Din înaltimea sa a vegheat
procesele si condamnarile ce se tineau în Piata Mare, ca si la Sibiu, Cluj si în alte burguri
transilvane. În 1880, la ultimul nivel al turnului a fost montat ceasul actual, care indica si fazele
lunii si înlocuia un ceas din secolul al XVIII-lea. La nivelul ceasului a fost amplasata o statueta,
opera lui Kurtfritz Handel, copia fidela a lui Petre din Turn, “Thurm Pitz” cum îi spuneau sasii,
strajerul amplasat initial într-o nisa din coltul sud-estic al turnului. Astazi, Petre din Turn poate
fi este de gasit la Muzeul Municipal.

De ce s-a înclinat turnul
Se spune ca în urma cu cinci secole, atunci cand lucrarea a fost începuta, breasla pietrarilor din
Medias îsi dorea ca turnul sa rivalizeze cu cel al catedralei din Viena. Au apucat de l-au ridicat,
dar orgoliul i-a facut ca mai la lucrul gata sa mai adauge înca trei etaje, ajungand la cei 68,5 m
de acum. Se pare ca terenul instabil sau o eroare de calcul a mesterilor explica înclinarea
turnului, pentru consolidarea caruia înca se gandesc diverse proiecte. Dar bineînteles ca dincolo
de stiinta, faptul neobisnuit este talmacit pe taramul povestilor locale.
Conform uneia dintre legende, turnul ar fi fost construit stramb dintr-o greseala a mesterilor. La
sfarsitul lucrarilor, dupa ce au vazut ca turnul este înclinat, mesterii au dat cu palaria de pamant
si s-au luat de cap. Ei, acuma ce-i de facut? Nici una, nici doua, ca si cum turnul ar fi fost din
plastilina, l-au legat fedeles cu franghii si au încercat sa traga de ele în partea opusa, ca sa îl
îndrepte.
– Hooopa, heeeirup!!
si trebuie ca ar fi functionat, numai ca… Unul dintre cei care tragea de funie a fost distras de o
frumoasa domnita care tocmai trecea pe drum si a uitat sa se mai opreasca, astfel ca turnul s-a
înclinat prea tare în directia opusa, ramanand pe veci asa cum îl vedem astazi.
O alta legenda, asemanatoare cu cea a Babilonului, spune ca mandria nemasurata a mesterilor
medieseni l-a maniat pe Dumnezeu, care le-a pedepsit trufia încurcandu-le socotelile, nu limbile.
Asa se face ca turnul e dintotdeauna înclinat.
Turnul Trompetilor, cum îi spun localnicii, sau al Trompetelor ori al Trambitasilor, si-a primit
numele datorita trambitasului care statea permananet în varful turnului si scruta permanent
zarile, alertand orasul în caz de pericole. Se spune ca trambitasii care nu-si faceau treaba bine
erau adesea aruncati din varful turnului, drept pedeapsa.” (Povesti sasesti)

Publicat prin amabilitatea si cu acordul d-nei Mihaela Kloos-Ilea, autoarea volumului “Transilvania, taramul legendelor”  (pe care va recomand cu caldura sa il descarcati de AICI) ,

D-na Mihaela Kloos-Ilea publica minunate “Povesti sasesti” pe blogul personal aflat la adresa : http://www.povestisasesti.com.

Chiar daca locuieste in Munchen , cu sufletul este in Romania.

Multumim, d-na Mihaela-Kloos-Ilea!

Foto : captura, vol. “Topografia monumentelor din Transilvania.Municipiul Medias”, autor Alexandru Avram

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

“Una dintre cele mai frumoase povesti ale României interbelice i se datoreaza unui german. S-a numit Kurt Hielscher si a fost unul dintre cei mai mari fotografi germani.

În anii 1931 – 1932, neamtul Kurt Hielscher a strabatut tara noastra în lung si în lat, iar în 1933 a publicat, la Leipzig, volumul “RUMÄNIEN – Landschaft, Bauten, Volksleben”( ROMÂNIA – Natura. Cladiri. Viata populara), un album cu fotografii din Transilvania, Moldova, Basarabia, Banat, Maramures sau Bucovina. A strabatut în România peste 25.000 de kilometri si a facut circa 5.000 de fotografii, din care a ales 304 pentru album.” (www.descopera.ro)  Vezi si video

Una dintre ele reprezinta Piata Mare din Medias.